romania are o problema de sincronizare capitalul alearga retelele schiopateaza iar reglementarea trage inapoi 6a30053000ca2

România se confruntă cu o disonanță: investițiile se grăbesc, infrastructura se împiedică, iar reglementările frânează progresul

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Disonanța dintre investiții și infrastructură

România se confruntă cu un decalaj semnificativ între viteza investițiilor în generarea de energie, dezvoltarea rețelelor și capacitatea de reglementare, ceea ce reprezintă un risc sistemic pentru tranziția energetică a țării. Zoltan Nagy-Bege, directorul departamentului de piețe energetice al CIGA Energy, a subliniat această problemă în cadrul Energy Strategy Summit 2026, organizat de Energynomics.

Sincronizarea investițiilor

Nagy-Bege a afirmat că România a depășit stadiul de a decide dacă va face tranziția energetică și că acum provocarea constă în realizarea acesteia la timp și într-un mod coordonat. El a evidențiat că tranziția energetică se desfășoară în trei etape simultane, care nu se sincronizează. Pe de o parte, investițiile private și proiectele de generare avansează rapid, cu aproximativ 1.500 de proiecte în diferite etape de autorizare, reprezentând zeci de gigawați. Pe de altă parte, infrastructura de rețea și stocarea întâmpină întârzieri față de capacitățile de generare instalate, iar reglementările instituționale progresează cel mai lent.

Impactul asupra investițiilor

Nagy-Bege a subliniat că, deși se declară dorința de a avea energie ieftină și de a atrage investiții în rețele și capacități de generare, măsurile actuale întârzie efectiv aceste investiții. De asemenea, a fost menționată lipsa de forță de muncă specializată, care deja afectează sectorul nuclear.

Riscuri și planuri de rezervă

Un alt aspect important menționat de Nagy-Bege este insuficienta capacitate de reacție la crize, inclusiv atacuri cibernetice și șocuri de aprovizionare. El a subliniat necesitatea unui plan de rezervă, având în vedere că cei 6-7 GW planificați să fie construiți până în 2030 ar putea să nu fie realizați la timp, iar întârzierea investițiilor în stocarea energiei ar putea provoca congestii semnificative în sistem.

Publicitate
Ad Image

Concluzie

Provocările întâmpinate de România în tranziția sa energetică, inclusiv lipsa sincronizării între investiții, infrastructură și reglementări, subliniază necesitatea de a aborda aceste decalaje pentru a asigura o tranziție eficientă și sustenabilă.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *