Povestea unui eșec inevitabil
CFR Marfă a solicitat oficial falimentul, a anunțat viceprim-ministra interimară Oana Gheorghiu. Aceasta a explicat că falimentul este rezultatul unei „contradicții structurale” pe care statul român, în calitate de proprietar, a refuzat să o rezolve timp de mulți ani.
Contextul istoric
Oana Gheorghiu a subliniat că CFR Marfă nu a ajuns în această situație dintr-o dată, ci a intrat lent într-o contradicție structurală. Compania a fost construită pentru o economie centralizată, dependentă de transportul masiv de materii prime, dar România a evoluat, iar modelul de afaceri al CFR Marfă nu a fost adaptat la noile condiții de piață. În timp ce operatorii privați au înțeles această schimbare, CFR Marfă a pierdut cotă de piață, personalul a rămas supradimensionat, activele au îmbătrânit, iar datoriile au crescut.
Deciziile statului român
Conform Oanei Gheorghiu, statul a optat pentru amânarea problemelor prin neîncasări și reeșalonări, fără a implementa o restructurare reală. Privatizarea din 2013 a eșuat, iar statul nu a mai încercat nicio soluție structurală până la intervenția Comisiei Europene în 2017, care a determinat România să recupereze aproximativ 570 de milioane de euro ajutor de stat considerat incompatibil. Aceasta a forțat statul să ia decizii pe care le-a amânat timp de decenii.
Concordatul preventiv
În martie 2020, a fost deschis concordatul preventiv al CFR Marfă, o procedură sub control judiciar care permite separarea activităților viabile de cele neviabile. Activitatea viabilă va fi transferată către un nou operator, Carpatica Feroviar, lăsând compania originală cu datoriile istorice și activele neesențiale.
Necesitatea restructurării
Oana Gheorghiu a subliniat importanța menținerii capacității feroviare naționale pentru economie, apărare și reziliență logistică în crize. Restructurarea este esențială pentru a evita acumularea sistematică de ajutoare de stat ilegale și pentru a asigura disciplină financiară. Noua companie, Carpatica Feroviar, trebuie să acționeze comercial, cu un mandat clar din partea statului pentru serviciile strategice.
Concluzie
Decizia de restructurare a CFR Marfă reprezintă un test pentru statul român în gestionarea companiilor publice, evidențiind necesitatea unei separări clare între misiunea publică și activitatea comercială. Viitorul transportului feroviar de marfă în România depinde de aplicarea corectă a acestor reforme.
