Inflația în România
Rata anuală a inflației în România a ajuns la 9% în martie, conform datelor publicate de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat). Aceasta este cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, comparativ cu o medie de 2,8% în întreaga UE, în creștere de la 2,1% în februarie. În luna martie, cele mai mici rate anuale ale inflației în UE au fost înregistrate în Danemarca (1%), Cehia, Cipru și Suedia (toate la 1,5%).
Compararea inflației în UE
În contrast cu România, alte țări membre ale Uniunii Europene, precum Croația (4,6%) și Lituania (4,4%), au avut rate de inflație semnificativ mai mici. Rata anuală a inflației în zona euro a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, cu contribuții semnificative din partea serviciilor (1,49 puncte procentuale) și a prețurilor la energie (0,48 puncte procentuale).
Detalii despre inflația din România
Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a crescut la 9,87% în martie, comparativ cu 9,31% în februarie. Scumpirile au afectat serviciile, care au crescut cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%. Aceasta este a opta lună consecutivă în care inflația anuală depășește 9%.
Indicele prețurilor de consum
Indicele prețurilor de consum în martie 2026 față de februarie 2026 a fost de 100,78%, iar rata inflației de la începutul anului a fost de 2,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) a fost de 8,5%.
Impactul factorilor externi
Reprezentanții INS au anunțat că, începând cu anul 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul IPC, iar tarifele acestora au crescut cu 1,50% față de februarie. De asemenea, în august 2025 s-a încheiat schema de sprijin pentru plafonarea prețurilor energiei electrice. Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 3,9% și anticipează o inflație de 2,7% la sfârșitul lui 2027.
Concluzie
Inflația crescută din România, de aproape trei ori mai mare decât media europeană, evidențiază provocările economice cu care se confruntă țara, având potențiale implicații asupra puterii de cumpărare și stabilității economice pe termen lung.
