Decizia Comisiei Europene asupra Transgazului
Comisia Europeană a aprobat modificarea angajamentelor asumate de Transgaz în cadrul unei investigații antitrust, permițând Ucrainei accesul la capacități de export prin infrastructura de transport a gazelor din România. Dumitru Chisăliță, expert în energie, a subliniat că această măsură nu implică exporturi de gaze românești către Ucraina, ci o utilizare mai eficientă a conductelor existente pentru tranzitul gazelor din regiune.
Contextul modificării angajamentelor
Modificările au fost anunțate în martie 2020, în urma unei investigații antitrust care viza accesul la infrastructura de transport a gazelor naturale din România. Aprobarea permite operatorului român să ofere Ucrainei acces la capacitățile de export, nu doar către statele membre ale Uniunii Europene. În mai 2026, Transgaz a solicitat permisiunea de a oferi capacități concurente în două puncte de interconectare: unul între România și Bulgaria și altul între România și Ucraina.
Infrastructura de tranzit a gazelor prin România
Dumitru Chisăliță a explicat că infrastructura de tranzit a gazelor prin România a fost construită începând cu anii 1970, având ca scop transportul gazelor rusești către sud-estul Europei. Trei conducte de tranzit au fost dezvoltate, iar acestea erau dedicate unor anumiți beneficiari prin contracte exclusiviste.
Obligațiile după aderarea României la UE
După aderarea României la Uniunea Europeană, autoritățile române au fost obligate să permită accesul terților la infrastructura de transport. Deși s-au acordat derogări, acestea au fost prelungite și, în cele din urmă, începând cu 2016, România trebuia să deschidă toate conductele pentru tranzitul gazelor naturale.
Investigația antitrust și schimbările ulterioare
În 2017, Comisia Europeană a deschis o investigație antitrust împotriva Transgaz, provocată de o sesizare din partea unei companii românești. În urma negocierilor, conductele au fost deschise începând cu 2019, iar decizia Rusiei de a redirecționa livrările de gaze către Turcia a contribuit la această schimbare.
Utilizarea actuală a infrastructurii
Chisăliță a menționat că, în prezent, Ucraina tranzitează deja gaze prin România, achiziționate din diverse surse, și că Transgaz nu exportă gaze proprii, ci transportă gaze din alte regiuni. Modificarea aprobată de Comisia Europeană nu presupune construcția de noi conducte, ci o utilizare mai intensă a infrastructurii existente, ceea ce ar putea avea efecte pozitive asupra pieței românești.
Concluzie
Decizia Comisiei Europene de a permite Ucrainei accesul la capacitățile de export prin infrastructura românească ar putea optimiza utilizarea conductelor existente și ar putea conduce la scăderea tarifelor, beneficiind astfel piața de gaze din România.
