Planul BNR pentru recuperarea tezaurului românesc de la Moscova
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că instituția va propune un nou plan de abordare a tezaurului României aflat la Moscova, subliniind importanța sprijinului din partea statului și a societății civile. Isărescu a evidențiat necesitatea ca acest demers să fie imun la influențele politice și să aibă un caracter național.
Context istoric
Tezaurul României, format din 91,5 tone de aur, a fost transferat la Moscova în perioada 1916-1917, în condiții de război. Transferul a fost realizat conform unui protocol româno-rus, care garanta integritatea valorilor. Totuși, puterea bolșevică a confiscat tezaurul în ianuarie 1918, în ciuda acestor acorduri.
Activitățile BNR pentru recuperarea tezaurului
Isărescu a menționat că problema tezaurului a fost pe agenda sa încă din 1990, când a preluat funcția de guvernator. De atunci, BNR a desfășurat o activitate constantă de cercetare și informare cu privire la tezaurul evacuat, întreprinzând demersuri pentru recuperarea acestuia.
Începând din 1991, BNR a prezentat publicului intern și extern problematica tezaurului, realizând un bilanț al eforturilor de recuperare și promovând informații despre istoria acestuia. Recent, BNR a trimis Parlamentului European două lucrări care discută despre tezaur și a organizat o expoziție la Bruxelles pentru a atrage atenția asupra acestei probleme.
Recunoașterea obligațiilor de restituire
Isărescu a subliniat că, în cadrul Comisiei comune româno-ruse, partea rusă a recunoscut oficial documentele prezentate de România, care atestă depunerea bunurilor din tezaur. Aceasta este considerată o bază solidă pentru eforturile viitoare de recuperare.
Perspectivele dialogului cu Rusia
Deși Comisia comună nu s-a întrunit din noiembrie 2019, Isărescu a subliniat importanța continuării dialogului bilateral. BNR propune o nouă formă de instituționalizare a discuțiilor, adaptată la contextul politic internațional actual. Guvernatorul a menționat exemple de restituiri anterioare din partea Rusiei, sugerând că există precedente pe care România le poate folosi în demersurile sale.
Concluzie
Planul BNR pentru recuperarea tezaurului românesc are implicații semnificative pentru relațiile româno-ruse și pentru conștiința națională, subliniind responsabilitatea României de a păstra și transmite memoria istorică generațiilor viitoare.
