Vlad Stoicescu: Crearea unui ecosistem de mobilitate rezilient prin integrarea modurilor de transport
O rețea de mobilitate rezilientă trebuie să funcționeze ca un ecosistem multimodal integrat, capabil să absoarbă șocurile operaționale prin diversificarea surselor de energie și digitalizarea fluxurilor de date, a declarat Vlad Stoicescu, președintele Asociației pentru Combustibili Sustenabili (ASC) și CEO al VoltVert, la întâlnirea interregională a proiectului european EMBRACER.
Definirea unei rețele de mobilitate rezilientă
O rețea de mobilitate eficientă se bazează pe interoperabilitate și convergența dintre rețelele de energie și cele de transport, trecând de la infrastructura fizică la sisteme cibernetice complexe. Conceptul de reziliență se extinde dincolo de redundanță, incluzând predictibilitate și optimizare dinamică prin sisteme ITS (Intelligent Transportation Systems) și Gemenii Digitali (Digital Twins). Exemplele de bune practici includ modelul olandez, care integrează stațiile de reîncărcare cu algoritmi avansați de management al rețelei, și inițiativele „H2 Valleys” din Germania, care demonstrează cuplarea sectorială eficientă a hidrogenului ca vector de stocare în logistica grea. La nivel național, hub-ul energetic multimodal Petrobrazi simbolizează tranziția de la rafinarea tradițională la producția de molecule verzi, având un rol esențial în securitatea aprovizionării regionale.
Contribuția hidrogenului verde la mobilitatea sustenabilă
Hidrogenul verde este un pilon esențial în decarbonizarea sectoarelor dificil de atenuat, datorită densității sale energetice și capacității de a susține transportul greu pe distanțe lungi. Conform regulamentului (UE) 2023/1804, hidrogenul nu este doar un vector energetic, ci o soluție de reziliență sistemică, integrând surplusul de energie regenerabilă prin procesul Power-to-X. Strategia de implementare a infrastructurii de hidrogen pe coridoarele TEN-T poate transforma România într-un nod logistic european pentru molecule curate, contribuind la atingerea obiectivelor RED III și la reducerea dependenței de hidrocarburile fosile.
Provocările conectării Bucureștiului cu zonele periurbane
Zona metropolitană București-Ilfov se confruntă cu o creștere exponențială a cererii de mobilitate, dar un răspuns sistemic este frânat de fragmentarea administrativă și deficitul de calitate a serviciilor. Gestionarea infrastructurii de către entități diferite, cu agende nealiniate, reprezintă o barieră majoră. Deși s-au înregistrat progrese în ticketing-ul comun, lipsa coordonării întârzie reacția la fluxurile de navetă. Calitatea precară a transferului fizic între modurile de transport este un factor critic care descurajează utilizarea transportului public. Este esențial ca transferul între moduri să fie confortabil și eficient, similar cu utilizarea vehiculului personal. În plus, digitalizarea este crucială pentru a gestiona fluxurile complexe de trafic, iar utilizarea tehnologiilor de tip Gemenii Digitali este imperativă pentru optimizarea traficului și a transportului public.
Inițiativele Asociației pentru Combustibili Sustenabili
Asociația pentru Combustibili Sustenabili (ACS) joacă un rol activ în promovarea ecosistemelor industriale, colaborând cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă pentru a furniza date și studii de prefezabilitate. ACS facilitează parteneriate strategice pentru producția descentralizată de hidrogen verde și dezvoltarea flotelor municipale de hidrogen, contribuind la implementarea Strategiei Naționale a Hidrogenului. Membrii ACS au avansat soluții inovatoare în logistica verde și standardizarea ESG, consolidând infrastructura națională de acreditare și poziționând România ca un actor relevant în tranziția energetică regională.
Concluzie
Crearea unui ecosistem de mobilitate integrat, curat și digitalizat este esențială pentru a răspunde provocărilor actuale și pentru a promova tranziția către o mobilitate sustenabilă, având un impact semnificativ asupra economiei și mediului înconjurător.
