Transformarea României într-o economie a serviciilor
Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României, afirmă că România nu dispune de resursele necesare pentru a deveni o economie high-tech. El subliniază că sistemul educațional și cel de cercetare-inovare nu au fost pregătite corespunzător pentru a sprijini o economie bazată pe cunoaștere. Lazea menționează că România are scoruri scăzute la testele PISA și un procent de 40% de analfabeți funcțional, ceea ce face nerealiste aspirațiile de a dezvolta o astfel de economie.
Propuneri pentru îmbunătățirea educației
Economistul sugerează că, pentru a putea aspira la o economie bazată pe cunoaștere în 15-20 de ani, trebuie implementate măsuri de stimulente și penalizări pentru profesori, astfel încât aceștia să predea și în mediul rural. De asemenea, el propune ca bursele de stat să fie oferite celor mai buni elevi din mediul rural, cu obligația de a se întoarce în localitatea de origine după finalizarea studiilor.
Problemele sistemului de cercetare-inovare
Lazea constată că, în România, nu există o colaborare eficientă între cei patru actori din sistemul de cercetare-inovare: inovatori, producători, comercianți și specialiști în proprietate intelectuală. El sugerează crearea unui ecosistem digital care să faciliteze interacțiunea între aceștia, astfel încât inovațiile să fie mai ușor de implementat și comercializat.
Direcția către o economie a serviciilor
Valentin Lazea observă că atât România, cât și Europa se îndreaptă inevitabil spre o economie a serviciilor, din cauza lipsei unor resurse strategice necesare pentru producția industrială și a costurilor ridicate cu forța de muncă comparativ cu alte regiuni ale lumii. El subliniază că România are deja un excedent în transporturi internaționale, servicii informatice și de prelucrare a bunurilor, dar se confruntă cu un deficit în turismul internațional și în servicii personale.
Strategii pentru dezvoltarea sectorului serviciilor
Lazea sugerează că România ar trebui să promoveze turismul cultural, religios și istoric, având în vedere specificul competitiv al țării. De asemenea, el propune crearea de echipe de specialiști în construcții care să dezvolte proiecte de arhitectură și design, nu doar să ofere forță de muncă. În plus, se recomandă dezvoltarea de servicii de îngrijire pentru persoanele în vârstă din Europa, folosind abilitățile lingvistice ale românilor pentru a atrage clienți.
Concluzie
România se află într-un proces de transformare către o economie a serviciilor, iar pentru a face față provocărilor actuale, este esențial să se investească în educație și să se dezvolte un ecosistem de inovație care să sprijine colaborarea între diferitele sectoare implicate.
