Întârzierile în proiectele de transport ale Uniunii Europene
Marile proiecte din rețeaua europeană de transport sunt semnificativ întârziate, ceea ce riscă să compromită obiectivele stabilite pentru 2030. Aceste întârzieri au un impact direct asupra conectivității, comerțului și emisiilor din transport, conform unui raport recent al Curții Europene de Conturi.
Investiții și întârzieri majore
În ciuda alocării a 15,3 miliarde de euro din fonduri europene în 2020, proiectele esențiale pentru conectivitatea în Uniunea Europeană se află cu mult în urmă față de graficul inițial. Legislația UE pentru îmbunătățirea rețelelor de transport, cunoscută sub numele de Trans-European Transport Network (TEN-T), a fost adoptată în 2013, dar a suferit întârzieri din cauza pandemiei COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina, care au dus la creșteri semnificative ale costurilor în construcții.
Creșteri alarmante ale costurilor
Auditorii europeni au raportat o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale pentru cele opt megaproiecte evaluate. În 2025, aceste majorări au depășit 82%, cu proiecte precum Rail Baltica și Lyon-Turin care contribuie semnificativ la acest decalaj.
Supraveghere ineficientă din partea Comisiei Europene
Comisia Europeană a fost criticată pentru supravegherea insuficientă a finalizării coridoarelor rețelei centrale de către statele membre. Un raport din 2020 a evidențiat deja întârzierile și creșterile de costuri, dar nu s-au luat măsuri adecvate. Auditorii au recomandat îmbunătățiri în gestionarea financiară a megaproiectelor cofinanțate de UE.
Impactul asupra obiectivelor climatice și economice
Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T compromite grav țintele Uniunii Europene pentru 2030, având în vedere rolul esențial al transporturilor în economia europeană și în atingerea obiectivelor climatice. Întârzierile contribuie la menținerea emisiilor la niveluri ridicate, punând în pericol obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Un sistem de transport ineficient conduce, de asemenea, la costuri mai mari pentru companii și consumatori.
Proiecte majore și implicațiile lor pentru România
Raportul ECA a evaluat opt proiecte majore, inclusiv autostrada A1 din România, implicând 13 state membre UE. Concluziile sugerează că obiectivul de finalizare a rețelei centrale TEN-T până în 2030 va fi ratat, cu întârzieri medii de până la 17 ani pentru anumite proiecte, cum ar fi linia feroviară Basque Y și Canalul Sena–Nord Europa.
Consecințele întârzierilor
Dezvoltarea rețelei TEN-T a fost inițiată în anii ’90 pentru a îmbunătăți conectivitatea europeană. Cu toate acestea, întârzierile persistente și creșterea costurilor pun în pericol realizarea unei rețele de transport funcționale. Investițiile necesare pentru finalizarea TEN-T sunt estimate la 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050, ceea ce ridică întrebări cu privire la angajamentul statelor membre.
Concluzie
Întârzierile în proiectele de transport ale Uniunii Europene afectează grav agenda de conectivitate și obiectivele climatice, având un impact semnificativ asupra economiilor naționale, inclusiv asupra României, care riscă să piardă oportunități importante în domeniul infrastructurii rutiere, feroviare și portuare.
