Perspectivele aderării României și Ungariei la euro
Conform unui studiu realizat de Erste Bank, România are cea mai mare proporție de respondenți care doresc aderarea la euro, în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est, unde doar 20%-30% dintre respondenți consideră că țara lor este pregătită pentru a adera la zona euro, conform Eurobarometrului 2025.
Convergența economică și temerile legate de inflație
Studiul menționează că România, Polonia, Cehia și Ungaria sunt mai dezvoltate din punct de vedere al convergenței prețurilor și veniturilor în comparație cu majoritatea țărilor care au aderat la mecanismul ERM II. Inflația rămâne principala preocupare, iar aproximativ două treimi dintre cehi și polonezi se așteaptă la creșteri de prețuri. În contrast, jumătate dintre unguri cred că adoptarea euro va contribui la stabilitatea prețurilor.
Deficitele bugetare și datoria publică
Conform datelor AMECO și prognozelor Comisiei Europene pentru 2025, Cehia este singura țară care îndeplinește criteriul Maastricht privind deficitele publice, având un deficit sub 3% din PIB. România și Polonia au cele mai mari deficite din UE, iar în 2026 situația nu se va schimba semnificativ. România și Polonia depășesc limita de 3% din PIB, iar Ungaria ar trebui să rezolve problema deficitului excesiv până în 2026.
Ratingul de credit și costurile de finanțare
Cehia are cel mai scăzut raport între datoria publică și PIB din regiune, în jur de 40%, sub limita de 60% stabilită de criteriile Maastricht. România și Polonia au îndeplinit formal această limită, dar au o traiectorie ascendentă a datoriei publice, ceea ce reprezintă un risc pentru viitor. De asemenea, ratele dobânzii pe termen lung rămân ridicate în regiune, majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est neîndeplinind criteriul de dobândă pe termen lung, cu excepția Cehiei.
Pregătirea pentru aderarea la euro
În ciuda dificultăților în îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, stadiul de dezvoltare și nivelul de convergență a veniturilor și prețurilor sunt promițătoare, în special pentru Cehia. Ungaria, Polonia și România sunt mai dezvoltate decât multe dintre țările care au aderat la ERM II. Extinderea zonei euro a fost mai dinamică înainte de 2015, iar Bulgaria a solicitat relații mai strânse cu Uniunea Bancară în 2018, devenind membră a zonei euro abia în 2023.
Sentimentul public și viitorul aderării la euro
Conform Eurobarometrului din 2025, Ungaria și România au un sentiment pozitiv puternic în favoarea adoptării euro cât mai curând posibil. Cehia se află într-o poziție favorabilă, îndeplinind toate criteriile necesare, în timp ce Ungaria și România par să fie cele mai deschise acestei schimbări.
Concluzie
În concluzie, perspectivele pentru aderarea României și Ungariei la euro sunt influențate de situația economică actuală, deficitele bugetare și sentimentul public, ceea ce sugerează că, deși există dorință, obstacolele economice rămân semnificative.
