Datoria publică globală în 2025
Datoria publică globală a atins aproape 111 trilioane de dolari în 2025, cu cele mai mari valori înregistrate de economiile avansate, conform datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). Analiza realizată de visualcapitalist.com, bazată pe raportul World Economic Outlook al FMI din octombrie 2025, relevă că primele cinci țări – Statele Unite, China, Japonia, Regatul Unit și Franța – dețin două treimi din datoria publică globală, totalizând 74,8 trilioane de dolari.
Clasamentul datoriei publice
Statele Unite se află în fruntea clasamentului, cu o datorie publică de 38,3 trilioane de dolari, reprezentând puțin peste o treime din datoria globală. China și Japonia urmează cu 18,7 trilioane de dolari, respectiv 9,8 trilioane de dolari, ceea ce face ca primele trei țări să dețină împreună 60% din datoria mondială. Alte economii avansate, precum Regatul Unit, Franța și Italia, au datorii publice de 4,1 trilioane de dolari, 3,9 trilioane de dolari și 3,5 trilioane de dolari, respectiv.
Dinamica datoriei în economiile majore
Deși datoria guvernamentală a Statelor Unite depășește dublul celei a Chinei, creșterea anuală a datoriei publice a ambelor țări în 2025 a fost similară. Datoria SUA a crescut cu 2,9 trilioane de dolari, iar cea a Chinei cu 2,2 trilioane de dolari. Procentual, datoria Chinei a crescut mai mult, cu 13,6% anual, comparativ cu 8,4% în cazul SUA. În ceea ce privește Japonia, cunoscută pentru raportul său ridicat datorie/PIB de 230%, în 2025 a înregistrat o scădere a acestui raport, datorită unei creșteri modeste a datoriei guvernamentale de aproximativ 200 de miliarde de dolari.
Avertizările FMI privind datoria publică
În contextul incertitudinilor economice, FMI subliniază importanța reformelor fiscale pentru reducerea datoriilor și a deficitului, precum și consolidarea rezervelor de capital. Potrivit directorului departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, țările avansate au deja un nivel al datoriei publice de peste 100% din PIB. Până în 2029, datoria publică globală ar putea depăși 100% din PIB, atingând cele mai ridicate niveluri de după 1948.
Riscuri și recomandări
FMI avertizează asupra riscurilor financiare, inclusiv asupra posibilelor turbulențe în piețele financiare, care ar putea duce la o spirală descendentă fiscal-financiară. Împrumuturile sunt acum mai costisitoare, iar creșterea dobânzilor pune presiune pe bugete. FMI recomandă măsuri țintite în cheltuieli pentru educație și infrastructură, care ar putea contribui la creșterea PIB-ului. De exemplu, alocarea unui punct procentual din PIB pentru educație ar putea spori PIB-ul cu peste 3% până în 2050 în economiile avansate.
Concluzie
Acumularea datoriilor publice în rândul principalelor economii globale, cum ar fi SUA, China și Japonia, subliniază necesitatea urgentă de reforme fiscale pentru a preveni riscurile financiare și a asigura o stabilitate economică pe termen lung.
