Statul respinge propunerile băncilor, iar dobânzile sunt ridicate
În România, inflația a scăzut ușor în februarie, dar consolidarea fiscală menține rata inflației la cel mai ridicat nivel din regiune. Inflația din martie este așteptată să fie influențată de creșterea prețurilor petrolului, care se reflectă rapid în prețurile combustibililor, conform economiștilor BCR Erste.
Respingerile emisiunilor de obligațiuni
Recent, România a respins toate ofertele pentru emisiunile de obligațiuni de stat cu scadența în 2028 și 2031. Această decizie este influențată de randamentele mai mari care afectează ministerele de finanțe din întreaga regiune. Cu toate acestea, conform șefului Trezoreriei, Ștefan Nanu, România își poate permite să aștepte stabilizarea piețelor înainte de a vinde mai multe obligațiuni, având o rezervă de finanțare creată prin emisiunea de datorii la începutul anului.
Nanu a declarat că Ministerul Finanțelor poate să rămână în afara pieței pentru o perioadă, având un buffer în valută la Banca Națională, rezultatul fiind o prefinanțare realizată cu costuri favorabile înainte de conflictele internaționale recente.
Finanțările externe și impactul conflictului din Iran
România a atras aproximativ 4,7 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, evitând astfel creșterea costurilor de finanțare după declanșarea conflictului din Iran. În același timp, Polonia a monitorizat creșterea randamentelor obligațiunilor, având o rezervă de lichidități de 170 de miliarde de zloți.
Compararea randamentelor obligațiunilor
Pe 17 martie 2026, dobânda la titlurile de stat ale României a depășit-o pe cea a Ungariei, România având un randament de 7,330%, comparativ cu 7,310% în Ungaria. Costurile de împrumut pentru Polonia erau de 5,583%, pentru Serbia 5,110%, pentru Bulgaria 5,092%, iar pentru Cehia 4,792%. România se confruntă astfel cu cea mai mare inflație din UE și cu cele mai mari costuri de finanțare a datoriei publice.
Concluzie
Deciziile recente ale statului român în privința emisiunilor de obligațiuni și contextul financiar internațional evidențiază provocările cu care se confruntă economia națională, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a finanțării publice.
