Statul obține împrumuturi mai avantajoase
România a reușit să își reducă dobânzile la împrumuturi sub nivelul de 7%, un prag considerat inaccesibil de majoritatea economiștilor acum o lună. Deși ratingul țării rămâne sub semnul întrebării, dobânzile la titlurile de stat în lei sunt comparabile cu cele de pe piețele externe, unde România se împrumută în euro.
Contextul actual al dobânzilor
Recent, dobânda la care se împrumută statul a început să crească din nou, revenind spre 7%, după o perioadă de scădere. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a subliniat importanța credibilității pe piețele internaționale și necesitatea continuării programului de corecție fiscală.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat interesul crescut al investitorilor pentru titlurile de stat, generat de încrederea în noul program fiscal anunțat de prim-ministrul Ilie Bolojan.
Surse de reducere a dobânzilor
Reducerea dobânzilor sub 7% este atribuită încrederii investitorilor în programul fiscal al guvernului. Trezorierii din piața bancară consideră că această reducere este o strategie utilizată frecvent, similară cu cele aplicate de FED.
Pe de altă parte, creditarea către companii este percepută ca un risc ridicat, iar băncile solicită garanții semnificative pentru a acorda împrumuturi. În același timp, persoanele fizice au redus numărul de credite solicitate.
Impactul majorării salariilor
Majorarea salariilor în sectorul bugetar a determinat BNR să emită monedă nouă, crescând astfel masa monetară și lichiditatea în sectorul bancar. Această supralichiditate este destinată să sprijine deficitul bugetar. În perioada 2019-2023, cele mai multe emisiuni de monedă au fost generate de legi care au majorat salariile fără o acoperire corespunzătoare.
Poziția sistemului bancar
Sistemul bancar a îmbunătățit poziția de lichiditate față de BNR, înregistrând un surplus de 15,3 miliarde lei în august. După un deficit în iunie, băncile au reușit să revină pe excedent în luna următoare. Trezorierii din bănci se arată încrezători, considerând că surplusul de lichiditate va fi direcționat către Ministerul Finanțelor.
Concluzie
Decizia BNR de a activa tiparnița pentru salariile angajaților din sectorul public a condus la o reducere temporară a dobânzilor la împrumuturi, dar riscurile legate de credibilitatea fiscală și sustenabilitatea programelor de majorare a salariilor rămân o preocupare majoră pentru viitorul economic al României.
