Analiza stabilității comerciale a României în 2025
În 2025, stabilitatea valutară nu a eliminat riscurile asociate comerțului internațional, conform unei analize realizate de Akcenta. Directorul comercial Akcenta în România, Teofil Stănculea, a subliniat că amânarea ajustărilor nu face decât să concentreze riscurile, iar în 2026 capacitatea firmelor de a înțelege și gestiona expunerea valutară va fi esențială.
Evoluția balanței comerciale
Datele INS pentru anul 2025 arată o ajustare lentă a comerțului internațional al României. Exporturile FOB au totalizat 96,6 miliarde euro, în creștere cu 4,2% față de 2024, în timp ce importurile CIF au ajuns la 129,4 miliarde euro, cu o creștere de 2,6%. Deficitul balanței comerciale s-a redus la 32,7 miliarde euro, cu 2% sub nivelul din 2024. Această reducere nu reflectă o schimbare structurală în competitivitate, ci mai degrabă o frânare a importurilor, cauzată de presiuni de cost și prudență financiară.
Dinamicile comerciale în decembrie 2025
În decembrie 2025, exporturile au crescut cu 9,4% anual, iar importurile au scăzut ușor cu 0,4%, ceea ce a contribuit la temperarea deficitului lunar. Această evoluție sugerează o economie în care cererea internă se temperează, dar rămâne dependentă de importuri, în special pentru bunuri intermediare. În decembrie, datele indică o ușoară contracție a importurilor, semnalând presiuni asupra costurilor și o abordare defensivă din partea companiilor.
Structura comerțului internațional
Ponderea schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană este semnificativă, cu 71,3% din exporturi și 72,1% din importuri. Aceasta reflectă o integrare profundă în ciclurile economice europene. Totuși, dependența de euro limitează diversificarea ofertei companiilor în perioade de încetinire a cererii. Structura exporturilor este dominată de mașini și echipamente de transport, iar importurile confirmă dependența de bunuri intermediare, energie și produse chimice.
Impactul fluctuațiilor valutare
Deficitul comercial ridicat și dependența de importuri sunt caracteristici comune și în alte economii din Europa Centrală. Stabilitatea cursului euro/leu în 2025 nu a asigurat o echilibrare naturală a fluxurilor comerciale, ci a reprezentat un cadru administrat care atenuează volatilitatea pe termen scurt. Cursul euro/leu a depășit pragul de 5,00 lei, amplificând presiunile de cost pentru companiile care depind de importuri.
Provocările viitoare
Experiența din 2025 arată că stabilitatea cursului poate masca presiuni reale care se acumulează în bilanțuri și în structura prețurilor. Așteptările pentru 2026 sugerează o menținere a volatilității pe perechea euro/leu, cu un risc asimetric spre depreciere. Gestionarea activă a riscului valutar devine esențială pentru companii, transformându-se într-un factor operațional de cost.
Concluzie
Stabilitatea valutară din 2025 a relevat vulnerabilități structurale în comerțul internațional al României, iar gestionarea riscurilor valutare va fi crucială pentru companii în anii următori.
