Decizia Guvernului privind salariul minim
Guvernul va decide nivelul salariului minim pentru anul viitor până la Crăciun. Premierul Ilie Bolojan propune menținerea salariului minim la 4.050 de lei, în timp ce sindicatele solicită o majorare cu 300 de lei, ajungând astfel la 4.350 de lei brut. Social-democrații susțin, de asemenea, această majorare și amenință cu ieșirea de la guvernare dacă solicitările lor nu sunt respectate.
Criticile sindicatelor
Bogdan Hossu, președintele confederației sindicale Cartel Alfa, a afirmat că măsurile guvernului, prezentate ca fiind de „salvare a țării”, sunt nocive și contribuie la sărăcirea populației. Acesta a subliniat că politica salarială actuală este anormală, cu reducerea veniturilor salariale și înghețarea salariilor personalului bugetar și a pensiilor.
Scrisoarea deschisă către premier
Cartel Alfa a trimis o scrisoare deschisă premierului Bolojan, în care solicită majorarea salariului minim și critică reducerea deficitului excesiv realizată prin „sacrificarea cetățenilor”. Hossu a menționat că există cheltuieli nejustificate în instituțiile bugetare în perioada de criză națională, iar măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale sunt insuficiente.
Politica salarială și dezechilibrele fiscale
Bogdan Hossu a explicat că România, prin transferul integral al taxelor sociale de la angajatori la salariați, a devenit un „paradis fiscal” contrar normelor internaționale. Acesta a subliniat că salariatul suportă o povară fiscală disproporționată și că este necesară o redistribuire a acestei sarcini fiscale.
Opinie despre efectele posibile ale majorării salariului minim
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că majorarea salariului minim ar putea proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri mici, dar a avertizat că ar putea alimenta inflația și ar putea afecta micile afaceri, ducând la pierderi de locuri de muncă în sectoare precum HORECA, industria mobilei și industria ușoară.
Concluzie
Decizia privind salariul minim va avea implicații semnificative asupra economiei și bunăstării angajaților din România, iar dezbaterile în jurul acesteia reflectă tensiunile dintre nevoile salariaților și provocările economice actuale.
