Planul României pentru revitalizarea Unității 1 de la Cernavodă
România a solicitat aprobarea Comisiei Europene pentru revitalizarea Unității 1 de la Cernavodă, propunând un plan de finanțare în trei etape pentru programul nuclear național. Acesta include un pachet de ajutoare de stat notificat pentru modernizarea unității 1, un alt pachet în curs de finalizare pentru unitățile 3-4 și un model în analiză pentru reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești.
Revitalizarea Unității 1: Finanțare și mecanisme de sprijin
Reabilitarea Unității 1 de la Cernavodă este proiectul cel mai avansat din punct de vedere financiar. România urmărește să obțină 600 de milioane de euro din Fondul de Modernizare al UE, combinând această sumă cu o schemă de contracte pentru diferență (CfD) pentru a stabiliza veniturile și a asigura bancabilitatea investiției. Grantul din Fondul de modernizare va reduce costul de exercitare (strike price) al CfD-ului, diminuând astfel impactul asupra consumatorilor finali.
Unitățile 3-4: Proiect în dezvoltare
Proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă este tehnic simplu, având la bază o tehnologie cunoscută. România va trimite o notificare oficială pentru ajutorul de stat în februarie, după ce va încheia un proces intern de consultare cu părțile interesate, inclusiv Consiliul Concurenței. Identificarea surselor de cofinanțare rămâne o prioritate, având în vedere incertitudinile legate de viitorul mecanism bugetar multianual al UE.
Reactoarele modulare mici (SMR) la Doicești
Proiectul SMR de la Doicești se confruntă cu provocări tipice pentru inovațiile de acest tip, având costuri mai mari pe MWh și fără economii de scară inițiale. România explorează opțiuni de achiziție privată prin contracte bilaterale (PPA), unde angajamentele pe termen lung din partea consumatorilor mari ar putea oferi certitudine în ceea ce privește veniturile.
Provocări și preocupări
Discuțiile recente au evidențiat preocupări legate de viabilitatea financiară a proiectului nuclear și acceptarea publicului. Există o distincție importantă între schemele CfD pentru energiile regenerabile și cele pentru energia nucleară, cu riscuri politice asociate în cazul în care costurile sunt percepute ca o povară pentru consumatori. Dezinformarea și lipsa de încredere pot afecta sprijinul public pentru aceste inițiative, subliniind necesitatea unei comunicări clare despre costurile și beneficiile proiectelor energetice.
În concluzie, revitalizarea Unității 1 de la Cernavodă, împreună cu dezvoltarea unităților 3-4 și a SMR-urilor, reprezintă un pas important pentru România în direcția asigurării unei surse de energie nucleară modernizate, dar necesită o abordare atentă pentru a obține sprijin public și financiar adecvat.
