România și zona euro
România rămâne în afara zonei euro, în ciuda extinderii acesteia prin aderarea Bulgariei, care a devenit pe 1 ianuarie 2026 al 21-lea stat membru. Motivele pentru care România nu a adoptat încă moneda unică includ deficitul bugetar ridicat, dezechilibrele fiscale și lipsa unui consens politic privind aderarea.
Deficitul bugetar și obstacolele financiare
Țara se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar stabilizarea finanțelor publice reprezintă un obstacol major în calea aderării. Analiștii estimează că va dura câțiva ani până când România își va putea stabiliza finanțele pentru a avea o perspectivă realistă de integrare în zona euro.
Sprijinul public pentru euro
Sprijinul public pentru adoptarea monedei euro în România este de aproximativ 59%, conform sondajului Eurobarometru realizat pentru Comisia Europeană. În ciuda acestui sprijin, subiectul adoptării euro a dispărut din dezbaterile publice, mai ales în contextul inflației ridicate și al măsurilor de austeritate.
Contextul regional
Ungaria, de exemplu, are cel mai ridicat sprijin public pentru euro, de 72%, dar aderarea este blocată politic din cauza opoziției premierului Viktor Orbán, care se împotrivește integrării mai profunde cu UE. Polonia, cu un sprijin public de 45%, a respins adoptarea euro, considerând că are o economie fericită cu propria monedă. În Cehia, sprijinul public pentru euro este de aproximativ 30%, iar guvernul nu are planuri concrete pentru adoptare. Suedia și Danemarca se mențin, de asemenea, în afara zonei euro, fiecare din motive specifice, precum referendumuri anterioare sau clauze de excepție.
Concluzie
În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative în drumul său spre adoptarea euro, iar obstacolele financiare și politice continuă să întârzie integrarea în zona euro, în timp ce sprijinul public rămâne relativ constant.
