România se îndreaptă spre un nou record de autostrăzi și drumuri expres
România are ca obiectiv atingerea unui nou record de peste 1.650 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres în trafic până în 2026, conform unui secretar de stat din Ministerul Transporturilor. Acesta a subliniat că anul 2026 va marca cea mai importantă etapă din istoria infrastructurii rutiere românești.
Proiecte și realizări planificate
În anul 2026, se estimează darea în trafic a între 245 și 285 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, depășind astfel recordul anterior de 200 de kilometri stabilit în 2024. Este așteptată o realizare semnificativă, în care se va construi un număr de kilometri echivalent cu ceea ce s-a realizat în ultimele 48 de ani de infrastructură de mare viteză în România, din 1972 până în 2020.
Infrastructură rutieră avansată
Printre realizările planificate se numără:
- Darea în trafic a primelor două tuneluri rutiere: Tunelul Curtea de Argeș și Tunelul Margina.
- Execuția primului tunel de autostradă forat cu instalație mecanică tip TBM, Tunelul Poiana.
- Finalizarea centurii de autostradă a Bucureștiului, Autostrada A0, cu un total de 102 km.
- Finalizarea integrală a Autostrăzii Moldova A7 până la Pașcani, totalizând 318 km între Ploiești și Pașcani.
- Darea în trafic a primului pod rutier peste Prut, Podul de Flori, deschizând coridorul de mare viteză între România și Republica Moldova.
- Realizări suplimentare pe autostrăzile A3 și noi drumuri expres, precum DX Brăila-Galați.
Finanțare și priorități
Prioritățile pentru 2026 includ absorbția fondurilor nerambursabile din PNRR și contractarea lucrărilor pentru secțiunile A7 și A8, care vor fi finanțate prin Programul SAFE. De asemenea, se va finaliza revizuirea Acordului de Mediu pentru secțiunile 2 și 3 ale Autostrăzii Sibiu-Pitești, precum și emiterea autorizațiilor de construire necesare.
În 2026, bilanțul lungimii autostrăzilor și drumurilor expres va include 837 km în execuție, 487 km în licitație și 1.418 km deja în trafic. România a intrat în anul 2026 fără datorii către constructorii de autostrăzi.
Concluzie
Prin realizarea acestor obiective ambițioase, România își propune nu doar să îmbunătățească infrastructura rutieră, ci și să faciliteze conectivitatea și dezvoltarea economică, având un impact semnificativ asupra mobilității interne și externe.
