România reduce ținta pentru hidrogenul verde în transporturi
România a decis să reducă ținta obligatorie pentru utilizarea hidrogenului verde în transporturi de la 5,5% la un prag minim de 1%. Această schimbare a fost explicată prin costurile ridicate ale hidrogenului verde și necesitatea unor investiții considerabile în infrastructură, conform specialiștilor în domeniu. Această ajustare ar putea, însă, să îndepărteze investitorii, susțin alte surse.
Investițiile în hidrogenul verde
Investițiile globale în hidrogen curat au depășit 110 miliarde de dolari, făcând din acest sector cea mai rapidă tehnologie de energie curată în creștere. Un expert a menționat că reducerea obiectivelor legii hidrogenului poate împiedica atragerea de noi investiții în România, având în vedere instabilitatea semnalelor politice care nu demonstrează o piață stabilă pentru hidrogenul verde.
Instabilitatea politicilor ca risc major
Instabilitatea politicilor reprezintă un risc semnificativ pentru investitori. Modificarea obiectivelor legii hidrogenului, la doar doi ani de la adoptare, poate afecta dezvoltarea acestui sector în România. Este esențial ca țara să respecte legislația adoptată în 2023 și să dezvolte un sistem de certificare și comercializare a hidrogenului pentru a permite industriei să își construiască capacitatea de generare a acestuia.
Obligațiile din Directiva RED III
Conform Directivei RED III, România, ca și alte state membre, trebuie să integreze hidrogen curat în industrie și transport. Până în 2030, aproape jumătate din hidrogenul industrial trebuie să fie verde, iar transportul greu are o țintă de 5,5% din consumul final de energie din hidrogen sau combustibili sintetici, acum redusă la 1%.
Provocările infrastructurii și proiectele în desfășurare
România produce în prezent 200.000 de tone de hidrogen pe an, majoritatea fiind „gri”, provenind din gaze, utilizat în principal în industria chimică. Tranziția spre hidrogen verde este timidă, cu câteva proiecte notabile, precum Ro-HydroHub de la Râmnicu Vâlcea și instalația OMV Petrom de 20 MW de la Petrobrazi. Totuși, infrastructura necesară, cum ar fi conductele și stațiile de alimentare, lipsește, iar Legea 237/2023 oferă doar un cadru general, fără stimulente financiare clare.
Concluzie
Reducerea țintei pentru hidrogenul verde în România poate afecta grav dezvoltarea infrastructurii și atragerea de investitori în acest sector, cu implicații importante pentru decarbonizare și poziționarea țării pe harta energetică europeană.
