Provocările în Comerțul Internațional al României
România are potențialul de a crește comerțul internațional cu 28% prin utilizarea mai eficientă a resurselor, conform unui raport al Băncii Mondiale. Acesta subliniază că problema nu este lipsa producției, ci faptul că exportăm în principal bunuri cu valoare adăugată mică, cum ar fi cablajele auto și produsele agricole brute, rămânând astfel în verigile inferioare ale lanțurilor globale de valoare.
Deficitul de Integrare Comercială
Raportul Băncii Mondiale estimează că deficitul de integrare comercială al României este de 28% din volumul total al comerțului actual. Aceasta înseamnă că aproape o treime din comerțul pe care l-am putea realiza lipsește din cauza exporturilor interne insuficiente și a importurilor de tehnologie și componente complexe care nu sunt integrate în lanțurile noastre de producție. Comparativ, Polonia are un deficit de 19%, ceea ce sugerează că a reușit să profite mai bine de integrarea în piețele internaționale.
Productivitatea, Veriga Lipsă a Creșterii Economice
Raportul subliniază că principalul obstacol în calea creșterii economice nu mai este lipsa de capital, ci productivitatea. Un lucrător din România folosește aproximativ 60% din capitalul unui lucrător din economiile avansate, iar eficiența utilizării acestuia este doar 62% din nivelul din Statele Unite. Alocarea deficitară a resurselor în sectoare cu productivitate scăzută este un factor major care afectează potențialul de creștere.
Mitul Producției
Contrar percepției că România nu produce nimic, cercetările arată că exporturile și exporturile manufacturiere au crescut semnificativ. Problema constă în profilul exporturilor, care se concentrează pe bunuri cu valoare adăugată scăzută. România exportă produse agricole brute și importă produse procesate cu o valoare adăugată mai mare, ceea ce generează pierderi financiare.
Dependența de Capitalul Străin
Un alt factor major este dependența disproporționată de capitalul străin. Această situație afectează investițiile în capitalul local și limitează potențialul de creștere al economiei. România are o integrare în lanțurile de valoare germane, dar bunurile exportate au o valoare adăugată redusă, ceea ce afectează puterea de negociere.
Oportunități prin Nearshoring
Raportul Băncii Mondiale identifică oportunități pentru România în contextul reorientării lanțurilor valorice mai aproape de piețele de consum, un fenomen accentuat de pandemia COVID-19. România, ca membră a Uniunii Europene, are avantajul unei poziții geografice favorabile și a unei integrări instituționale, dar trebuie să îmbunătățească infrastructura și condițiile pentru investiții.
Reforme Necesare
Banca Mondială recomandă un nou impuls al reformelor în domenii precum comerțul, investițiile și digitalizarea. Este necesară o taxare mai echilibrată între capitalul local și cel străin, sprijin pentru tehnologizare și condiționarea mai strictă a investițiilor străine directe. De asemenea, educația tehnică trebuie revitalizată pentru a pregăti o forță de muncă competentă.
Impactul Posibil al Schimbărilor
Estimările sugerează că, prin acoperirea gap-ului de comerț, salariile în România ar putea crește cu 5-15%. Această creștere ar putea îmbunătăți condițiile economice și reduce vulnerabilitatea la șocuri externe. Fără o repoziționare strategică, România riscă să rămână blocată în modelul actual, bazat pe produse cu valoare adăugată scăzută.
Concluzionând, România are nevoie de o schimbare rapidă și decisivă pentru a valorifica oportunitățile de integrare în piețele globale și a transforma deficitul de comerț în beneficii economice semnificative.
