Numărul prosumatorilor din România depășește 300.000
România a atins pragul de peste 300.000 de prosumatori, un fenomen înregistrat atât în rândul consumatorilor casnici, cât și al celor industriali mici. Această dinamică a fost stimulată de schemele de sprijin existente, dar a fost limitată odată cu încetarea acestora, conform unui studiu realizat de AFEER.
Provocări și sustenabilitate
Studiul evidențiază că, deși schema de sprijin pentru prosumatori a fost eficientă, aceasta a generat provocări legate de sustenabilitate și de echilibrul rețelei. Viorel Pințea, Senior Expert XLAED BUSINESS HUB, a subliniat că provocările întâmpinate de piața locală se regăsesc și în alte țări europene care au sprijinit acest segment.
Congestionarea rețelei de distribuție
Pințea a menționat că rețeaua de distribuție din România a devenit congestedă, similar cu situația din alte țări. De exemplu, Danemarca a investit preventiv în infrastructura sa, evitând problemele, în timp ce Belgia a acționat reactiv, rezultând în perioade în care serviciul de distribuție a fost sub standardele cerute.
Reglementări și abuzuri
Schema de sprijin a permis apariția unor prosumatori cu capacități mai mari decât profilul de consum, iar Pințea a sugerat că reglementarea a fost prea largă în ceea ce privește pragul de exceptare de la responsabilitatea echilibrării, stabilit la 400 kW. Acest lucru a generat situații discutabile și abuzuri punctuale.
Necesitatea unei infrastructuri digitale
Una dintre problemele structurale identificate nu se referă doar la numărul prosumatorilor, ci și la lipsa accesului rapid și standardizat al operatorilor și furnizorilor la datele necesare pentru prognoze și gestionarea energiei injectate. Acomodarea prosumatorilor implică nu doar infrastructură fizică, ci și digitală, Pințea subliniind că, la nivelul operatorilor de distribuție, nu există suficiente date și digitalizare.
O abordare strategică pentru viitor
Pințea a propus o abordare strategică în locul extinderii bazate exclusiv pe stimulente individuale, sugerând orientarea finanțării spre proiecte comunitare. Scopul ar fi optimizarea raportului dintre beneficiu și cost, nu doar multiplicarea instalațiilor individuale, pentru a obține un maxim de beneficii cu un minim de investiții.
Concluzie
Creșterea numărului de prosumatori în România provoacă o presiune considerabilă asupra rețelei de distribuție, evidențiind necesitatea unor reglementări mai stricte și a unei infrastructuri adecvate pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului energetic.
