România devine un hub energetic
România se afirmă ca un hub energetic în contextul sezonului rece gazier (1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026), cu o producție record de gaze și un tranzit crescut. Fluxurile de gaze prin țară sunt semnificative, incluzând 1 milion de metri cubi direcționați către Ucraina și 5 milioane de metri cubi către Ungaria. Aceste tranzite subliniază rolul României ca „placă turnantă” în livrarea gazului către clienții din țările vecine.
Tranzitul de gaze și rutele operaționalizate
Fluxul de gaze către Ucraina se realizează printr-o nouă rută, care implică gaz natural lichefiat (GNL) descărcat în terminalele din Mediterană și transportat pe Coridorul Vertical. Aceasta reprezintă o alternativă la gazul rusesc, susținută de Statele Unite și Uniunea Europeană. Deși, până acum, transportul de gaze pe această rută a fost sporadic și în cantități mici, România speră să devină o sursă alternativă de aprovizionare pentru Ucraina, care a renunțat la gazele rusești începând cu anul curent.
Provocările aprovizionării cu gaze
Consumul de gaze în Ucraina este influențat de contextul războiului, ceea ce face ca cererea să fie imprevizibilă. Această situație complică încheierea de contracte pe termen lung și cu volume mari de gaze. În prezent, Ucraina depinde în principal de aprovizionarea din Polonia, iar Coridorul Nord-Sud, care trece prin România, ar putea oferi o soluție alternativă de aprovizionare.
Concluzie
România, prin creșterea producției și a exporturilor de gaze, își consolidează poziția de hub energetic în Europa, având un rol crucial în diversificarea surselor de aprovizionare pentru țările vecine, în special în contextul geopolitic actual.
