România, vulnerabilități economice în creștere
România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa Centrală și de Est, deși inflația regională a început să scadă. Presiunile asupra prețurilor sunt generate de rigidități structurale, dinamica salariilor și transmiterea incompletă a politicii monetare, ceea ce afectează puterea de cumpărare a populației și menține un grad ridicat de incertitudine în mediul de afaceri.
Performanța economică și dezechilibrele interne
Economia românească continuă să se redreseze, însă într-un ritm mai lent comparativ cu alte economii din regiune, cum ar fi Polonia și Cehia, care beneficiază de fundamente macroeconomice mai solide. Dezechilibrele interne persistente frânează cererea și investițiile. Analiza Allianz Trade subliniază că România a înregistrat un deficit bugetar de 8,7% din PIB în 2024, în urma majorărilor semnificative ale pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și din cauza cheltuielilor ridicate asociate ciclului electoral.
Poziția fiscală și riscurile de finanțare
Deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,2% din PIB, evidențiind creșterea importurilor și performanța slabă a exporturilor. Deși România își menține statutul de investment grade, toate agențiile majore de rating au revizuit perspectiva la negativ, semnalând îngrijorări legate de sustenabilitatea fiscală. Autoritățile au adoptat un pachet de măsuri fiscale, inclusiv creșteri de taxe și măsuri de limitare a cheltuielilor, dar riscurile de finanțare rămân ridicate, având în vedere deficitele mari și creșterea datoriei publice.
Absorbția fondurilor europene
Absorbția fondurilor europene continuă să fie lentă, cu o rată de utilizare de aproximativ 38% din NGEU (NextGenerationEU) și de circa 17% din fondurile structurale, sub nivelurile înregistrate în alte state din regiune. Capacitatea administrativă redusă și blocajele în procedurile de achiziții publice afectează implementarea investițiilor, limitând potențialul de creștere pe termen mediu.
Instabilitate politică și impactul asupra politicilor economice
Instabilitatea guvernamentală și fragmentarea politică afectează coerența și predictibilitatea politicilor economice. Presiunile electorale recente au contribuit la relaxarea disciplinei fiscale, amplificând dezechilibrele macroeconomice. România nu se confruntă cu o criză iminentă, dar rămâne una dintre cele mai expuse economii din Europa Centrală și de Est din cauza inflației persistente, deficitelor ridicate și riscurilor de finanțare în creștere.
Concluzie
Situția economică a României este caracterizată de vulnerabilități semnificative care necesită atenție și măsuri urgente pentru a asigura o stabilitate pe termen lung și a evita o criză economică severă.
