Provocările anului 2026: recesiune la orizont?
Creșterea economică și temperarea acesteia
Perspectiva creșterii economice a României în 2026 nu indică o recesiune, ci o temperare a ritmului de dezvoltare. În T3 2025, creșterea față de anul precedent a fost de 2,0%, semnalând o încetinire a creșterii. Investițiile continuă să fie principalul factor de presiune în structura actuală a creșterii, cu formarea brută de capital în termeni reali rămânând negativă. România intră în 2026 cu o necesitate de reechilibrare a motoarelor de creștere, prin susținerea consumului și relansarea investițiilor, inclusiv prin fonduri europene.
Deficitul bugetar și inflația
Conform analizei, consolidarea bugetară rămâne o problemă centrală pentru piețe. Se estimează un deficit bugetar de aproximativ -8,0% din PIB în 2025, cu o reducere la circa -6,5% în 2026. Inflația prețurilor de consum este de 9,8% comparativ cu anul precedent, iar inflația HICP se află la 8,4%. Scenariul de bază preconizează o inflație medie de 7,5% în 2025 și de 6% în 2026.
Poziția externă și cursul leu/euro
Cursul leu/euro a intrat într-un nou interval de variație, având un prag peste 5,00 lei. Chiar și după stabilizarea contextului politic, cursul nu a reușit să revină sub acest nivel. Rezervele valutare au atins 76,0 miliarde de euro. Se estimează o apreciere a cursului leu/euro, cu un deficit de cont curent estimat la 7,0% din PIB în 2026 și un deficit bugetar de 6,5%. Această evoluție ar putea exercita o presiune mai mare asupra inflației importate și ar putea crește costurile în euro pentru economie.
Finanțarea Ministerului Finanțelor
Ministerul Finanțelor va necesita o finanțare brută de aproximativ 270 de miliarde de lei în 2026, față de 260 de miliarde de lei în 2025. România va trebui să refinanțeze titluri de stat în euro în valoare de 3,25 miliarde de euro. Se așteaptă o orientare mai pronunțată către piața internă, având în vedere sensibilitatea investitorilor la rating. Ministerul Finanțelor ar putea accesa piețele internaționale de trei ori, atrăgând între 10,5 și 11,0 miliarde de euro, lăsând aproximativ 213 miliarde de lei pentru piața internă.
Perspectivele pentru 2026
Dacă execuția bugetară va rămâne consecventă, încrederea pe piețe ar putea să se îmbunătățească până la finalul anului 2026. Această combinație dintre sensibilitatea ridicată și potențialul de apreciere, derivat din credibilitate, ar putea defini evoluția pieței din România în 2026.
În concluzie, provocările economice ale anului 2026 presupun o atenție sporită asupra stabilității bugetare, inflației și cursului valutar, aspecte ce vor influența considerabil piața financiară românească.
