Prognoze economice pentru România în 2025
România se confruntă cu un deficit bugetar estimat între 8,4% și 8,6% din PIB pentru anul 2025, conform analizei realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM) – UBB FSEGA. Această nouă țintă este superioară obiectivului inițial de 7%, stabilit de autorități în acord cu Comisia Europeană.
Provocările consolidării bugetare
Economiștii subliniază că procesul de consolidare bugetară progresează lent, fiind dependent în principal de frânarea cheltuielilor, fără a se baza pe reforme structurale profunde. Evoluția balanței bugetului arată o deteriorare constantă în primele nouă luni ale anului, într-un ritm comparabil cu cel din 2024, dar mai rapid decât în perioada 2021-2023.
Metodologia de calcul al deficitului
Analizând deficitul, specialiștii RoEM explică diferența dintre metoda „cash”, care reflectă fluxurile efective de plăți și încasări, și metodologia ESA, utilizată pentru comparațiile europene. România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar estimările pentru 2025 se mențin în intervalul 8,4% – 8,6% din PIB.
Impactul economic și ajustările necesare
Creșterea PIB-ului a fost de 1,2% în trimestrul al doilea din 2025; însă, această expansiune a fost în mare parte alimentată de comportamente anticipative, cu un vârf de activitate concentrat înainte de majorările de taxe. În august, economia a intrat într-o fază de ajustare, inflația anuală atingând 9,9%, iar puterea de cumpărare a populației s-a deteriorat rapid, ducând la o scădere a consumului.
Presiunea asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare
Structura bugetului public este dependentă de contribuțiile sociale și TVA, ambele surse având o viteză de creștere în scădere din cauza încetinirii salariilor și consumului. Fără surse noi de venit, accentul trebuie mutat pe reducerea cheltuielilor. Pachetul fiscal aplicat din 1 august va avea un impact limitat în 2025, cu efecte complete așteptate pentru 2026.
Strategii pentru stabilizarea fiscală
Specialiștii RoEM recomandă accelerarea controlului cheltuielilor, întărirea colectării taxelor și sprijinirea economiei prin investiții și absorbție de fonduri europene. Fără reduceri reale ale cheltuielilor bugetare, România riscă să rămână în rândul țărilor cu cele mai ridicate deficite din Uniunea Europeană.
Concluzie
Lunile următoare vor fi decisive pentru consolidarea fiscală a României și pentru readucerea economiei pe o traiectorie de creștere sustenabilă.

