Primul indiciu de recesiune în România
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 484,091 miliarde lei, în scădere cu 0,2% față de trimestrul II 2025, dar în creștere cu 1,4% comparativ cu trimestrul III 2024. De asemenea, PIB-ul estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025 a fost de 1.412,657 miliarde lei, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă din 2024.
Analiza PIB-ului pe serie brută
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 514,555 miliarde lei, în creștere cu 1,6% față de trimestrul III 2024. PIB-ul pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025 a fost de 1.336,384 miliarde lei, în creștere cu 0,8% față de 2024.
Contribuțiile la creșterea PIB
Contribuțiile pozitive la creșterea PIB au provenit din sectorul construcțiilor (+0,5%), agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,2%), precum și din informații și comunicații (+0,2%). În contrast, activitățile profesionale, științifice și tehnice, împreună cu industria, au avut contribuții negative la creșterea PIB (-0,3% și -0,1%, respectiv).
Utilizarea PIB-ului
În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, evoluția PIB-ului a fost influențată de cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor, care au crescut cu 0,5%. În schimb, cheltuielile administrațiilor publice au scăzut, afectând negativ PIB-ul. Exportul net a avut un impact negativ, datorită creșterii mai rapide a importurilor comparativ cu exporturile.
Opinie oficială privind recesiunea
Analiștii economici și oficialii, precum ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și guvernatorul BNR Mugur Isărescu, au exprimat temeri legate de o posibilă recesiune, subliniind scăderea consumului ca un factor de risc. Nazare a recunoscut riscurile majore, sugerând că România ar putea intra în recesiune, în special din cauza temerilor populației privind măsurile de austeritate.
Impactul inflației și perspectivele economice
Ministrul Nazare a menționat că inflația ar putea crește pe termen scurt, dar se așteaptă să se stabilizeze rapid. De asemenea, Isărescu a subliniat că inflația ar putea ajunge la un maxim de 9,7% din cauza creșterii taxelor, ceea ce va afecta negativ creșterea economică.
Concluzie
România nu se află încă în recesiune, dar semnele de oboseală economică devin evidente, iar o evaluare atentă a politicilor economice este esențială pentru a evita o recesiune în 2026.
