Previziuni financiare pentru România
România ar putea ajunge la un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB până în 2026, cu condiția ca măsurile fiscale deja aprobate să fie implementate în întregime și cheltuielile publice să fie controlate, conform economistului Nicolae Alexandru-Chidesciuc de la JP Morgan. Acesta menționează că performanța fiscală din 2025, în care deficitul a fost mai mic decât estimările inițiale, a fost rezultatul unor decizii bugetare eficiente.
Incertitudini pentru anul 2027
Spre deosebire de perspectivele clare pentru 2026, anul 2027 este incert, deoarece nu există măsuri fiscale concrete. Alexandru-Chidesciuc subliniază că, pentru 2027, nu sunt definite politici clare, iar prognoza unui deficit sub 5% este considerată optimistă, fără certitudinea că este realistă.
Provocările veniturilor și cheltuielilor
Atingerea țintei de deficit va depinde de capacitatea statului de a-și crește veniturile și de a controla cheltuielile. Problema cronică a colectării slabe a taxelor, care persistă de aproximativ două decenii, este un aspect critic. Deși nu s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative în acest domeniu, economistul observă un efort mai mare din partea Guvernului în prezent.
În ceea ce privește cheltuielile, se estimează că salariile și pensiile nu vor rămâne înghețate după 2026, dar majorările vor fi mai mici decât creșterea PIB-ului nominal. Ajustarea bugetară din 2025 a fost fundamentată pe limitarea cheltuielilor și creșterea TVA-ului, decizie care, deși contestată, a avut un impact pozitiv asupra bugetului.
Concluzie
Perspectivele financiare pentru România sunt influențate de măsurile fiscale și de controlul cheltuielilor, iar incertitudinile pentru 2027 pot avea implicații semnificative asupra stabilității economice a țării.
