Creșterea prețului aluminiului
Prețul aluminiului a atins niveluri record în ultimii patru ani, fiind influențat de tensiunile geopolitice și de rezervele industriale reduse. Strâmtoarea Ormuz este un punct de trecere pentru aproximativ 5,5 milioane de tone de aluminiu primar anual, reprezentând aproape 9% din producția globală.
Impactul tensiunilor din Orientul Mijlociu
Războiul din Orientul Mijlociu a generat pierderi pentru multe industrii; totuși, aluminiul a avut o evoluție pozitivă. Recent, prețul metalului a crescut cu aproximativ 8%, atingând 3.527 de dolari pe tonă metrică. Această creștere este alimentată de atacurile aeriene și de perturbările din transportul maritim, care afectează lanțul global de aprovizionare pentru acest metal esențial.
Reducerea capacității de producție
Aluminiul de la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creștere de aproximativ 10% în martie, ajungând la aproape 3.450 de dolari pe tonă metrică. Atacurile asupra marilor topitorii din Golful Persic, în special asupra Aluminium Bahrain (Alba) și Emirates Global Aluminium (EGA), au dus la reduceri de capacitate de aproape 20% la Alba.
Blocajele din Strâmtoarea Ormuz
Blocajele din Strâmtoarea Ormuz amplifică efectele asupra producției. Peste 80% din aluminiul din regiune este destinat exportului, iar orice risc de tranzit poate transforma o problemă regională într-o penurie globală. Piața emite semnale de criză, cunoscută sub numele de „backwardation”, unde prețul spot este semnificativ mai mare decât cel pentru livrările viitoare.
Stocurile și cererea de aluminiu
Stocurile din depozitele LME s-au redus cu peste 60% față de mai anul trecut, atingând cele mai scăzute niveluri din prima jumătate a anului 2023. Oferta rămâne rigidă, iar cererea este susținută de China, unde indicele PMI din sectorul manufacturier a depășit 50, semnalând expansiune. Dacă China își accelerează achizițiile, deficitul de pe piață se va adânci rapid.
Implicarea în inflația industrială
Fluctuațiile prețurilor sunt frecvente, iar fiecare știre referitoare la întârzieri de livrare poate declanșa variații importante. Aceasta generează o „primă de risc” pentru aluminiu, care nu este prezentă la alte metale. Producătorii trebuie să decidă dacă absorb costurile de producție crescute sau le transferă consumatorilor, ceea ce ar putea contribui la inflația persistentă în sectorul industrial.
Concluzie
În contextul actual, dependența de centrele de producție din Golful Persic și riscurile geopolitice sugerează că prețurile aluminiului vor rămâne ridicate pe termen lung, pe măsură ce companiile investesc în lanțuri de aprovizionare mai rezistente.
