Peste 136.000 de muncitori din afara Uniunii Europene în România
Peste 136.000 de muncitori din afara UE lucrează legal în România, majoritatea în domeniile construcțiilor, HoReCa și industrie. Aceștia sunt atrași de salariile mai mari și de procedurile mai accesibile pentru obținerea vizelor, comparativ cu țările din vestul Europei, conform unui raport al Consiliului Economic și Social (CES).
Originea muncitorilor străini
Cei mai mulți muncitori non-UE provin din Nepal, cu peste 45.000 de persoane, urmați de Sri Lanka, Turcia, Republica Moldova și India. Aproximativ două treimi dintre acești muncitori locuiesc în București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj. Salariile din România sunt semnificativ mai atractive decât cele din țările de origine ale acestor lucrători, ceea ce contribuie la atragerea lor.
Impactul asupra pieței muncii
Conform analistului economic Adrian Negrescu, muncitorii străini au devenit o „plasă de salvare” pentru economia românească, ajutând la acoperirea deficitului de forță de muncă, în special în sectoarele cu nevoi acute de personal. De exemplu, numărul angajaților non-UE în construcții a crescut de peste trei ori față de 2019, iar în industria ospitalității, creșterea a fost și mai accelerată.
Contribuția economică a muncitorilor străini
Muncitorii din afara UE contribuie semnificativ la bugetul statului prin taxe salariale și consum. Aceștia aduc anual sume de ordinul sutelor de milioane de euro, sprijinind activitatea firmelor care depind de forța de muncă din HoReCa și construcții.
Provocări și riscuri
Cu toate acestea, există și aspecte negative. Mulți muncitori vin în România cu datorii din țările de origine și sunt vulnerabili la exploatare, acceptând condiții de muncă sub standardele promise. Dependența juridică față de angajator și barierele de limbă complică procesul de integrare și reclamare a abuzurilor.
Discursul public și riscurile sociale
Discursul instigator la ură împotriva migranților a crescut în mediul online, ceea ce afectează integrarea și încrederea muncitorilor străini în autorități. Negrescu a avertizat că, fără o strategie de integrare, România ar putea să se confrunte cu probleme sociale similare cu cele din vestul Europei, inclusiv tensiuni și insecuritate publică.
Criza demografică și necesitatea unei strategii
România se confruntă cu o criză demografică, iar importul de forță de muncă devine o soluție necesară în contextul ieșirii la pensie a generațiilor născute în anii ’60 și ’70. Negrescu subliniază că este urgentă o strategie clară de integrare a muncitorilor străini, nu doar pentru a preveni abuzurile, ci și pentru a transforma acest fenomen într-o soluție pe termen lung pentru criza de forță de muncă.
Concluzionând, România are nevoie de un plan coerent pentru a integra muncitorii străini în societate și economie, asigurându-se astfel că aceștia contribuie efectiv la dezvoltarea pe termen lung a țării.
