Instabilitatea guvernamentală în Franța
Anul acesta, Franța a fost martora unei activități politice intense, cu cinci prim-miniștri schimbați în doar doi ani. François Bayrou, al patrulea prim-ministru, a demisionat după nouă luni de guvernare, invocând datoria publică a Franței, care se ridica la 3.400 de miliarde de euro (116% din PIB) și un deficit public de aproape 6% din PIB, dublu față de limita stabilită de Bruxelles.
Demisia lui François Bayrou
Bayrou a solicitat un vot de încredere din partea deputaților, deși nu era obligat să o facă. Această acțiune a dus la demisia sa, devenind primul prim-ministru demis conform articolului 49.1 din Constituția Franței. Demisia a avut loc pe 9 septembrie, în ajunul unor manifestații organizate de sindicate.
Nominalizarea lui Sébastien Le Cornu
La scurt timp după demisia lui Bayrou, președintele Macron l-a numit pe Sébastien Le Cornu, ministru al Apărării, prim-ministru. Cu toate acestea, noul guvern format de Le Cornu a rezistat doar 12 ore, acesta demisionând pe 6 octombrie din cauza lipsei de compromis între formațiunile politice.
Revenirea lui Sébastien Le Cornu
După demisia sa, Macron a cerut lui Le Cornu să continue discuțiile pentru a găsi soluții la criza politică. La câteva zile după demisie, Le Cornu a fost renumit prim-ministru, iar guvernul său a trecut de două moțiuni de cenzură, inițiate de extrema dreaptă și de extrema stângă, pe 16 octombrie.
Context politic și provocări
Structura divizată a Parlamentului, cu trei grupuri politice care nu au multe în comun, a complicat găsirea unui consens. În acest climat instabil, președintele Macron continuă să fie implicat activ în evenimentele internaționale, menținându-și obiectivul de a-și finaliza mandatul, indiferent de provocările politice interne.
Concluzie
Instabilitatea guvernamentală din Franța, evidențiată prin schimbările frecvente de prim-miniștri, subliniază dificultățile cu care se confruntă administrația lui Macron și impactul acestor schimbări asupra politicii interne și externe a țării.
