Reducerea cheltuielilor din administrație
Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, a afirmat că tăierea cheltuielilor din administrație cu 10% este insuficientă. Într-un interviu acordat la Digi24, el a subliniat că reorganizarea administrativ-teritorială este un subiect abandonat, ceea ce contribuie la menținerea unei structuri ineficiente.
Critica sistemului administrativ
Rădulescu a declarat că marea problemă este că România continuă să funcționeze ca în anii ’60 ai lui Ceaușescu, fără dorința de a se moderniza. El a menționat că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt mai degrabă simbolice, precum oprirea achiziției de mașini pentru primării, decât o reformă reală.
Nevoia de reorganizare administrativ-teritorială
Oficialul BNR a evidențiat risipa de resurse cauzată de structura administrativă actuală, care include 41 de județe și 3.200 de localități. „Este o risipă colosală pentru o țară de dimensiunea României”, a spus el, adăugând că, fără o schimbare în această privință, tăierile de 10% vor deveni o rutină fără efecte semnificative.
Posibilitatea reformei constituționale
Rădulescu a menționat că nu este neapărat necesară o modificare a Constituției pentru a implementa o reformă administrativă. El a sugerat că numărul județelor poate fi redus fără a schimba denumirile oficiale, subliniind că nu există o stipulare constituțională care să impună 41 de județe.
Importanța reformelor administrative
Deși șansele de a realiza o revizuire amplă a sistemului administrativ sunt scăzute, Rădulescu a subliniat că aceste reforme sunt extrem de importante și necesare pentru eficientizarea administrației publice în România.
În concluzie, Eugen Rădulescu a tras un semnal de alarmă cu privire la starea actuală a administrației publice din România, subliniind că, fără reforme fundamentale, țara va continua să facă față unor probleme structurale care afectează dezvoltarea sa economică și socială.

