Oferind mai multă libertate: insight-uri din atelierul „Market Playbook for Energy” realizat de Energynomics
Dezvoltarea energiei regenerabile în România a intrat într-o nouă etapă în care capacitatea instalată nu mai este singurul indicator al succesului. Problemele comerciale s-au transformat în provocări de aval: cum să se convertească „megawații pe hârtie” în megawați-oră reali și apoi în venituri. Participanții au descris piața ca fiind „în tranziție”, cu o volatilitate ridicată a prețurilor, episoade de prețuri negative și un sistem de rețele în care constrângerile de acces și evacuare influențează din ce în ce mai mult valoarea fiecărui proiect.
Provocări specifice în România
În România, provocările de execuție sunt evidente: autorizațiile, capacitatea administrativă și calendarul conectării la rețea generează riscuri ce afectează direct bancabilitatea proiectelor. Regulile pieței și reglementările „secundare” rămân în continuă schimbare, determinând dezvoltatorii și finanțatorii să adopte structuri flexibile care să se adapteze la evoluțiile reglementării. Politicile naționale joacă un rol crucial ca forță de piață, contractele de diferență (CfD) fiind considerate nu doar un mecanism de sprijin financiar, ci și o variabilă în proiectare ce poate influența prețurile pe piața pentru ziua următoare.
Concluziile atelierului
Atelierul a avut loc pe 12 februarie 2026, la București, și a facilitat un dialog deschis între experți și lideri din industrie. Concluzia principală a fost că nu există o singură cale „corectă” către piață, ci doar poziții de risc și necesitatea disciplinei pentru a face activele cât mai flexibile. Vorbitorii au stabilit o taxonomie practică: expunerea la piață, PPA-uri fizice pe termen lung, hedging financiar și acorduri ce combină accesul pe piață, echilibrarea și optimizarea. Veniturile nu sunt dictate de prețurile publice, ci de prețul de captare, obligațiile de profil, costurile dezechilibrelor și riscurile de limitare a producției.
Impactul stocării și al bancabilității
Stocarea energiei poate extinde veniturile, dar este eficientă doar dacă este asociată cu un acces operațional la piață. Proiectele BESS la scară mare întâmpină dificultăți în finanțare, iar modelele hibride sunt cele mai frecvente, combinând contractarea parțială cu perioade de vânzare la piață. Capacitatea de execuție devine un avantaj decisiv, incluzând accesul BRP/BSP, precalificarea și operațiunile continue. Căile de acces pe piață sunt sisteme de operare care alocă riscurile între dezvoltatori, cumpărători și finanțatori, evitând transformarea riscurilor în probleme insolubile.
Concluzii cheie
1. România a evoluat de la construcția MW la monetizarea MWh, astfel că rutele către piață devin teme strategice.
2. Incertitudinea este structurală; strategiile trebuie să se bazeze pe adaptabilitate.
3. Flexibilitatea este un atu crucial; contractele și operațiunile trebuie să se adapteze rapid la schimbările de prețuri.
4. Accesul la rețea este esențial; congestia și întârzierile influențează veniturile.
5. Bancabilitatea este un filtru pentru proiecte; structurile hibride devin standard.
6. Căile de acces pe piață sunt opțiuni care trebuie combinate strategic.
7. Veniturile depind de multiple surse și de provocările asociate.
8. Accesul la piață implică obstacole administrative care influențează veniturile bancabile.
9. BESS necesită execuție eficientă pentru a genera profit.
10. Operatorii devin câștigători în contextul automatizării și optimizării pe o piață din ce în ce mai competitivă.
Impactul asupra viitorului energetic
Piața energiei din România se află într-un proces de tranziție continuă, iar căile de acces devin competențe cheie pentru participanții din industrie, influențând semnificativ viitorul sectorului energetic.
