Cheltuielile pentru apărare: O oportunitate economică
Cheltuielile pentru apărare sunt percepute nu doar ca o necesitate strategică, ci și ca o decizie economică ce influențează stabilitatea financiară și creșterea pe termen lung. Atsi Sheth, Chief Credit Officer și Head of Credit Strategy & Standards în cadrul agenției de rating Moody’s, a subliniat importanța acestor cheltuieli în contextul tensiunilor geopolitice și al presiunilor bugetare crescânde.
Investiții profitabile în apărare
Mesajul transmis de Moody’s către statele membre ale Uniunii Europene este clar: investițiile în apărare, fie că sunt îndreptate spre tancuri sau tractoare, ar trebui să genereze creștere economică sustenabilă. Moody’s evaluează nu doar capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile, ci și impactul politicilor bugetare asupra dezvoltării economice. Astfel, investițiile în apărare sunt analizate din perspectiva potențialului de a crea locuri de muncă, de a stimula productivitatea și de a impulsiona industrii conexe.
Rolul datoriilor în creșterea economică
Atsi Sheth a evidențiat că un guvern responsabil transformă cheltuielile pentru apărare într-un motor de creștere care poate declanșa un ciclu economic virtuos, fără a adânci datoria publică. Comisia Europeană încurajează statele membre să contracteze noi împrumuturi pentru a-și crește bugetele de apărare. Totuși, această strategie ridică întrebări legate de sustenabilitatea financiară, deoarece ratingul scăzut al unui stat duce la costuri mai mari ale împrumuturilor.
Impactul datoriilor asupra ratingului de țară
Estimările arată că, dacă toate țările NATO ar aloca 3,5% din PIB pentru apărare, s-ar genera aproximativ 500 de miliarde de euro de datorii noi, majoritatea provenind din împrumuturi. Datoria nu este neapărat o problemă dacă fondurile sunt utilizate eficient, generând efecte economice pozitive. Un stat care investește în cercetare, tehnologie sau industrie poate transforma cheltuielile militare într-o investiție strategică. Moody’s analizează dacă o datorie produce creștere, angajare și venituri fiscale suplimentare, ceea ce permite menținerea unui rating de țară favorabil.
Dezbateri privind alocarea resurselor
Cheltuielile pentru apărare au fost adesea percepute ca investiții cu randament redus, dar Atsi Sheth susține că această viziune trebuie reevaluată. Dilema „arme versus unt” devine mai complexă; nu este vorba doar despre a alege între securitate și bunăstare, ci despre cum fiecare euro investit poate genera valoare economică. Exemplul României subliniază că investițiile militare trebuie să creeze locuri de muncă și beneficii sociale pentru a justifica costul.
Concluzie
Mesajul Moody’s este o lecție de pragmatism financiar: apărarea poate fi o povară sau o oportunitate, în funcție de modul în care este gestionată. Liderii europeni trebuie să recunoască faptul că puterea economică și puterea militară sunt interconectate, ambele fiind esențiale pentru stabilitatea pe termen lung.
