Limitarea adaosului comercial și efectele sale
Limitarea adaosului comercial, propusă de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pentru toate produsele agroalimentare în cazul în care inflația depășește 5%, nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieții, aducând doar un beneficiu temporar, conform cercetătorilor de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB).
Contextul actual al prețurilor alimentelor
În România, adaosul comercial pentru alimentele de bază este plafonat la 20% pentru procesatori și distribuitori, iar pentru lanțurile de distribuție la 5%, ceea ce permite ca prețul alimentelor de bază să fie cu maximum 51,2% mai mare decât costul producției. Măsurile au ca scop atenuarea inflației și creșterea venitului real, în special pentru populația cu venituri mici.
Cauzele inflației
Inflația din România, începând cu anul 2021, a fost determinată în principal de creșterea prețurilor la energie și materii prime, amplificată de un deficit bugetar ridicat. Limitarea adaosului comercial nu abordează aceste cauze fundamentale, ci doar oferă o soluție pe termen scurt.
Efectele extinderii plafonării
Extinderea plafonării adaosului comercial poate conduce la creșteri ale prețurilor bunurilor nealimentare, la o rată mai mare a falimentelor în sectorul alimentar și la lipsuri temporare de alimente. Statistici recente arată că prețurile alimentelor au crescut cu 5-6% în 2023 și aproape 8% în 2025, demonstrând că plafonarea nu reduce semnificativ inflația pe termen lung.
Disparitățile între produsele reglementate și cele neplafonate
Produsele alimentare incluse în coșul de bază au avut o stabilizare a prețurilor, în timp ce alimentele neplafonate au înregistrat scumpiri semnificative. Această dinamică sugerează o reajustare a strategiilor de preț din partea retailerilor, care compensează limitarea marjelor pe produsele reglementate prin majorarea prețurilor pentru cele nereglementate.
Recomandări pentru combaterea inflației
Cercetătorii recomandă ca guvernul să implementeze măsuri fiscale responsabile pentru reducerea deficitului bugetar, iar Banca Națională să aplice politici monetare adecvate. Plafonarea adaosului comercial nu abordează cauzele principale ale inflației și nu oferă o soluție pe termen mediu și lung. Alternativele, cum ar fi transferurile fixe pentru gospodăriile cu venituri mici, ar putea ameliora efectele sociale ale inflației și îmbunătăți eficiența piețelor.
Concluzie
Limitarea adaosului comercial la produsele agroalimentare ar putea aduce efecte adverse, inclusiv creșteri de prețuri, insolvențe și lipsuri temporare, ceea ce subliniază necesitatea unor soluții mai eficiente și durabile pentru a combate criza costului vieții în România.
