Deficitul balanței primare și datoria publică a României
Analiza diferențialului „r-g” (rata dobânzii – r și rata de creștere economică – g) pentru economiile din Europa Centrală și de Est arată că România, deși a beneficiat de un nivel favorabil al acestuia în anumite perioade, nu a reușit să compenseze efectele negative ale deficitelor primare persistente. Astfel, datoria publică a crescut vizibil după 2016 și a accelerat după pandemie.
Compararea cu alte economii din regiune
În contrast cu Cehia, Ungaria și Polonia, care au avut perioade consistente de surplus primar și au intrat în pandemie cu o poziție fiscală mai robustă, România a acumulat deficite bugetare semnificative pe soldul balanței primare chiar și în fazele de expansiune economică. Creșterea rapidă a costului efectiv al dobânzilor post-pandemie ar putea genera un efect de evicțiune, mai ales în contextul unei politici fiscale dominante și al unei rate modeste a creșterii economice reale.
Vulnerabilitatea structurală a României
Analiza arată că România se află într-o poziție mai vulnerabilă față de țările cu care se compară, având atât un nivel mai ridicat al costului datoriei, cât și un ritm mai redus de creștere economică reală. Deși unele perioade de creștere economică peste potențial au generat temporar un diferențial favorabil, presiunea actuală a costurilor de finanțare și a deficitului bugetar ridicat complică ajustarea traiectoriei datoriei publice raportate la PIB.
Condiții pentru restabilirea sustenabilității fiscale
Economiile comparabile beneficiază de un spațiu fiscal mai confortabil, de o percepție de risc mai redusă și de politici care facilitează menținerea unui diferențial sustenabil pe termen mediu. Reducerea deficitului balanței primare este esențială pentru restabilirea sustenabilității pe termen mediu a datoriei publice. Consolidarea credibilă a politicii fiscale, îmbunătățirea încrederii investitorilor pentru reducerea primei de risc și creșterea potențialului de dezvoltare economică sunt condiții necesare pentru stabilizarea traiectoriei datoriei publice.
Riscuri și perspective
Fără corecții asupra factorilor menționați, dinamica datoriei ar putea rămâne expusă riscurilor pro-ciclice și volatilității piețelor financiare, limitând capacitatea de reacție a politicilor macroeconomice în perioade de stres.
În concluzie, abordarea deficitului balanței primare este crucială pentru asigurarea unei datorii publice sustenabile în România, având implicații semnificative asupra stabilității economice pe termen lung.
