Întărirea Fondurilor pentru Investiții
Triplarea finanțării, prin aportul comun al fondurilor europene, al bugetului național și al sectorului privat, ar putea asigura un buget investițional total de aproape 200 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Aceasta ar putea plasa România între competitorii industriali din Europa și ar transforma-o într-un jucător regional, conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, la o conferință organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK).
Negocieri pentru Cadrul Bugetar 2028-2034
Ministrul a menționat că, în prezent, se desfășoară negocieri la nivel european pentru cadrul bugetar financiar multianual 2028-2034, din care România ar urma să beneficieze de o alocare totală de aproximativ 60 de miliarde de euro. Dintre acestea, 10 miliarde de euro ar putea fi utilizate pentru instrumente financiare menite să stimuleze competitivitatea. Pîslaru a subliniat flexibilitatea fără precedent oferită de propunerea Comisiei Europene, care permite fiecărui stat membru să aleagă între gestionarea descentralizată și managementul bazat pe performanță la nivel național.
Triplarea Finanțării: Oportunitate pentru România
Strategia propusă de ministru se bazează pe o triplă finanțare: un euro de la Uniunea Europeană, un euro din bugetul național și un euro din sectorul privat. Acesta a explicat că, prin utilizarea instrumentelor financiare și a noii Bănci de Investiții și Dezvoltare, România ar putea obține un efect de multiplicare semnificativ, ajungând la 30-40 de miliarde de euro prin aportul sectorului privat. Pîslaru a subliniat că este esențial ca procesul de programare să înceapă în primul trimestru al anului 2025, pentru a se finaliza înainte de anul electoral 2028.
Provocările și Urgențele PNRR
Ministrul a abordat și problemele legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menționând că blocajele din negocieri ar putea afecta absorbția fondurilor. A subliniat importanța absorbției eficiente a fondurilor PNRR, având în vedere termenul limită de finalizare în 2026. Pîslaru a afirmat că se lucrează la prioritizarea proiectelor pentru a asigura utilizarea corespunzătoare a resurselor financiare disponibile.
Reducerea Birocrației și Simplificarea Legislației
Oamenii de afaceri germani din România au exprimat satisfacție față de planul guvernului, dar au subliniat necesitatea simplificării legislative și reducerii birocrației. Volker Raffel, președintele AHK, a afirmat că eficiența utilizării fondurilor europene trebuie să fie o prioritate, iar Sebastian Metz, director general AHK, a subliniat importanța menținerii investițiilor publice și a clarificării politicii industriale a României pe termen lung.
Concluzie
Triplarea finanțării prin colaborarea între Uniunea Europeană, bugetul național și sectorul privat reprezintă o oportunitate majoră pentru România de a deveni un actor regional competitiv. Totuși, succesul acestei strategii depinde de capacitatea statului de a gestiona eficient și transparent resursele, precum și de implementarea reformelor necesare în domeniul legislativ și birocratic.
