Inflația în România în 2025
Rata anuală a inflației a ajuns la 9,69% în decembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Deși este ușor sub nivelul din noiembrie, când inflația a fost de 9,76%, România a încheiat anul cu prețuri semnificativ mai mari decât în anul precedent.
Creșterea prețurilor și presiunea asupra puterii de cumpărare
Inflația medie anuală în 2025 a fost de 7,3%, față de 5,6% în 2024, evidențiind o accelerare a scumpirilor. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, cu o majorare de 11%, urmate de mărfurile nealimentare, care au crescut cu 10,48%, și de alimente, cu 7,75%. Această structură a inflației indică faptul că presiunea provine în principal din costurile interne, nu doar din factori externi.
Impactul energiei asupra inflației
Energia rămâne o sursă majoră de inflație, cu prețul energiei electrice crescând cu 60,91% într-un an, după eliminarea plafonării prețurilor, iar energia termică s-a scumpit cu 18,80%. Aceste creșteri afectează nu doar facturile consumatorilor, ci se propagă în economie, influențând costurile de producție și transport.
Scumpirile în sectorul serviciilor
Românii au resimțit scumpirile la servicii, cu biletele de tren majorându-se cu 24,40%, transportul aerian cu 18,37%, iar serviciile de igienă și cosmetică cu 17,65%. Chiriile au crescut cu 8,63%, adăugând presiune asupra bugetelor celor care locuiesc în orașe mari.
Alimentele de bază și fluctuațiile de preț
În ciuda creșterilor de prețuri, unele produse alimentare au avut scăderi. De exemplu, cartofii s-au ieftinit cu 11%, dar majoritatea alimentelor de bază, precum cafeaua, fructele proaspete și carnea, au înregistrat creșteri semnificative. Scăderile nu reușesc să compenseze majorările la produsele esențiale.
Poziția României în Uniunea Europeană
Conform indicelui armonizat al prețurilor de consum, inflația anuală în România a fost de 8,6% în decembrie 2025, iar media anuală a fost de 6,8%. Aceste valori confirmă că România se află într-o zonă de inflație mult peste media Uniunii Europene, cu presiuni persistente asupra prețurilor.
Avertismentele analiștilor
Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a subliniat că inflația din decembrie reflectă o problemă economică profundă. El a menționat că structurarea inflației arată o tendință mai „lipicioasă”, alimentată de salarii și prețuri administrate. Jakubowicz a avertizat că energia rămâne un factor-cheie, având o creștere anuală de peste 37% la electricitate, gaze și încălzire.
Perspectivele pentru 2026
Pentru anul 2026, Jakubowicz consideră că o temperare a inflației este posibilă doar prin îndeplinirea simultană a trei condiții: o politică monetară credibilă, o politică fiscală care să evite noi șocuri de taxe și cheltuieli și stabilizarea prețurilor la energie. El a subliniat că riscul major nu este doar nivelul inflației, ci persistența acesteia, ceea ce va continua să afecteze utilitățile, serviciile și alimentele.
În concluzie, inflația persistentă și presiunea asupra prețurilor în România necesită măsuri eficiente pentru a asigura stabilitatea economică și a proteja puterea de cumpărare a populației.
