Maximul importurilor de energie din Ungaria
Astăzi, importurile de energie din Ungaria au atins limita maximă a rețelei, cu un import instantaneu de peste 3.000 MW în intervalul orar 18:00 – 20:00. La ora 19:00, s-a înregistrat un maxim de 3.332 MW, ceea ce reprezintă capacitatea maximă de interconexiune dintre România și Ungaria.
Exportul către Bulgaria
În același timp, exportul României către Bulgaria a depășit 2.000 MW, ceea ce sugerează că o parte din energia importată din Ungaria tranzitează România înainte de a ajunge în Bulgaria. Totuși, între 1.200 și 1.400 MW din această energie rămân pe piața internă, contribuind la satisfacerea consumului național.
Provocările sistemului energetic național
Aceste importuri ridică semne de întrebare asupra limitelor Sistemului Energetic Național (SEN), care este supus unor teste riguroase în condițiile unei creșteri a consumului și a unei producții reduse din surse regenerabile. Astăzi, condițiile atmosferice – calm și cer noros – au dus la o producție de doar 700 MW din surse eoliene și fotovoltaice, în contextul unor capacități instalate de peste 6.000 MW.
Sursele de energie convențională
Sursele convenționale de energie sunt insuficiente pentru a acoperi cererea internă. Termocentralele pe gaze funcționează la capacitate maximă, dar lipsa unității Iernut, cu o capacitate de 430 MW, afectează serios aportul la SEN. Termocentralele pe cărbune au și ele o capacitate limitată, cu aproximativ 1.000 – 1.200 MW disponibili pentru această iarnă, iar majoritatea capacităților vor fi închise până în august 2026, conform angajamentelor față de Uniunea Europeană. Hidroelectrica, de asemenea, produce rar peste 2.000 MW, având adesea o producție ușor peste 1.000 MW.
Concluzie
Limitarea importurilor de energie și dependența de sursele convenționale subliniază vulnerabilitatea sistemului energetic românesc în fața creșterii consumului, ceea ce ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea acestuia pe termen lung, mai ales în perspectiva iernii care se apropie.
