Impactul impozitului pe clădiri asupra prețurilor materialelor de construcții
Impozitul local pe clădirile comerciale și logistice costă marile depozite și magazine de materiale de construcții între 150.000 și 200.000 de euro pe an pentru fiecare unitate, în funcție de oraș. Acest cost fix este transferat în prețul materialelor, ajungând astfel în facturile constructorilor și clienților care își construiesc case sau blocuri. Cosmin Răileanu, fondatorul unei platforme românești de comerț cu materiale de construcții, afirmă că impozitul pe clădiri reprezintă un cost structural inevitabil, care intră direct în prețul final al materialelor.
Impactul asupra marjelor comerciale
Pentru clădirile comerciale și logistice mari, impozitul anual variază între 150.000 și 200.000 de euro, dar impactul său devine semnificativ atunci când este raportat la marja comercială, care este, de obicei, mică. În retailul de volum, impozitul pe clădiri poate reprezenta între 0,3% și 0,7% din adaosul comercial, ajungând, în unele cazuri, la 1%. Într-o industrie cu marje reduse și concurență acerbă, aceste costuri nu pot fi absorbite fără a afecta prețurile.
Modelul de afaceri și provocările actuale
Modelul tradițional de distribuție a materialelor de construcții a fost creat într-o perioadă în care costurile spațiilor comerciale și impozitele pe clădiri erau mai scăzute. În prezent, mii de metri pătrați de depozite, care nu contribuie la valoarea materialelor, generează costuri constante, cum ar fi impozitele, utilitățile și întreținerea. Aceste cheltuieli sunt incluse în prețul final al produselor. Răileanu subliniază că impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de afaceri învechit, iar creșterea costurilor nu poate fi absorbită, ci se reflectă în prețuri.
Consecințele pentru consumatori
Consumatorii, fie că sunt persoane care își construiesc case sau dezvoltatori, nu observă diferența în calitatea materialelor, ci în prețurile acestora. Drumul materialelor de la fabrică la șantier devine mai lung și mai costisitor. Astfel, impozitul pe clădiri contribuie la o tendință deja existentă, în care lanțurile logistice lungi și rigide devin tot mai greu de susținut din punct de vedere economic.
Regândirea structurii industriei
Industria materialelor de construcții va trebui să își regândească structura din cauza presiunilor fiscale și a creșterii costurilor fixe. Răileanu menționează că nu este vorba despre dispariția magazinelor fizice, ci despre necesitatea de a adapta lanțul de aprovizionare la cerințele actuale ale pieței, care a rămas prea tradițional.
Concluzie
Impozitul pe clădiri nu este singura cauză a scumpirilor, dar este un factor semnificativ care evidențiază limitele unui sistem costisitor, construit în condiții economice diferite. Impactul său se resimte în fiecare factură de materiale de construcții, afectând astfel toți consumatorii.
