Impactul PNRR asupra Creșterii Economice a României
Studiul Băncii Naționale a României evidențiază că creșterea economică a României din ultimii ani a fost semnificativ susținută de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Între 2022 și 2024, aceste fonduri au contribuit cu peste 1 punct procentual la creșterea PIB. Totuși, întârzierea în implementarea reformelor și absorbția scăzută a fondurilor reprezintă riscuri majore. Până în toamna anului 2025, România a îndeplinit doar 27% dintre jaloane și a atras mai puțin de 40% din fonduri, ceea ce ar putea conduce la pierderi semnificative înainte de finalizarea programului, prevăzută pentru 30 august 2026.
Estimări și Efecte pe Termen Mediu
Autorii studiului au utilizat metoda controlului sintetic pentru a analiza evoluția economică a României în absența PNRR. Contribuția cumulată a acestuia la creșterea PIB în perioada 2022-2024 depășește 1 punct procentual, iar un model panel aplicat pe 11 economii din Europa Centrală și de Est sugerează că o creștere cu 1 punct procentual a fondurilor europene atrase se corelează cu o expansiune economică suplimentară de aproximativ 0,5 puncte procentuale. Efectele fondurilor europene sunt, de asemenea, recunoscute pe termen mediu, cu un impact cumulativ ce poate atinge 1,2-1,3 puncte procentuale.
Provocări în Implementarea Fondurilor
Studiul subliniază că impactul fondurilor europene variază semnificativ în funcție de calitatea instituțiilor. În economiile cu administrație slabă și corupție ridicată, efectul asupra creșterii economice este limitat. De exemplu, fără un cadru instituțional adecvat, fondurile europene cresc PIB-ul pe cap de locuitor cu doar 0,11 puncte procentuale, în timp ce un control ridicat al corupției poate multiplica acest efect până la 0,64 puncte procentuale.
Absorbția Fondurilor PNRR în România
România se află printre statele UE cu cele mai mari alocări PNRR raportate la PIB, dar ritmul de absorbție este printre cele mai slabe din Uniune, cu mai puțin de 40% din fonduri primite până în noiembrie 2025. Diferența dintre sumele primite și cele efectiv cheltuite este semnificativă, cu doar 20% din alocarea PNRR utilizată efectiv. Întârzierile sunt cauzate de capacitatea administrativă limitată, proceduri legislative lungi și inflația ridicată.
Perspective Post-2026
După 30 august 2026, statele membre nu vor mai putea utiliza PNRR. Dacă România reușește să absoarbă integral fondurile rămase, impactul asupra creșterii economice în 2026 ar putea depăși 1 punct procentual, dar aceasta este o estimare optimistă. În absența atragerii fondurilor, se preconizează fie suspendarea proiectelor, fie finanțarea acestora din bugetul național, afectând deficitul bugetar.
Riscuri și Măsuri de Atenuare
Între 2007 și septembrie 2025, România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro din fonduri europene, rezultând intrări nete de 65 de miliarde de euro. Finalizarea PNRR ar putea genera un șoc investițional, afectând creșterea și balanța de plăți. Acest șoc ar putea fi parțial atenuat prin fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și prin programul european SAFE, destinat securității, deși SAFE se bazează exclusiv pe împrumuturi, ceea ce va pune presiune pe deficitul bugetar.
În concluzie, impactul PNRR asupra economiei României este semnificativ, dar absorbția lentă și provocările administrative pot diminua beneficiile pe termen lung. Implementarea eficientă a fondurilor și consolidarea instituțiilor sunt esențiale pentru a asigura o expansiune economică sustenabilă după 2026.
