Analiza „Reziliența strategică în sectorul bancar din Europa Centrală și de Est: perspective pentru 2025”
Forvis Mazars a publicat studiul „Reziliența strategică în sectorul bancar din Europa Centrală și de Est: perspective pentru 2025”, care examinează cum băncile din Europa Centrală și de Est (ECE) au reușit să combine profitabilitatea, capitalizarea solidă și digitalizarea accelerată pentru a deveni actori importanți pe scena financiară europeană. Studiul acoperă șase piețe cheie: Croația, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia, oferind o imagine de ansamblu bazată pe date și analize de reglementare.
Cresterea activelor și rata de adecvare a capitalului
Între 2021 și 2024, activele totale ale sectorului bancar din aceste economii au crescut cu 18%, atingând aproape 1,2 miliarde de euro. Marja netă a dobânzii a fost, în medie, de 3,2% la nivel regional, iar ratele de adecvare a capitalului s-au menținut constant peste 20%, depășind semnificativ pragurile stabilite de Uniunea Europeană. România a înregistrat cea mai ridicată rată de adecvare a capitalului din regiune, de 24,9%, urmată de Croația și Polonia, demonstrând rezervele solide de capital ale instituțiilor financiare din ECE.
Performanța sectorului bancar din România
Răzvan Butucaru, partener și lider în servicii financiare la Forvis Mazars România, a subliniat că sectorul bancar din România se află în 2025 într-o poziție financiară solidă, având o rată de adecvare a capitalului de aproape 25% și un nivel al creditelor neperformante de aproximativ 2,5%. De asemenea, gradul de penetrare a creditului la nivelul gospodăriilor este de 15,2% din PIB, evidențiind un potențial semnificativ de creștere. Creșterea depozitelor populației în perioada decembrie 2021 – martie 2025 a fost de 34%, indicând un nivel ridicat de lichiditate în sistemul bancar.
Influența inflației și politicile monetare
Raportul arată că ECE a traversat un episod inflaționist sever, cu prețuri care au atins între 10,7% și 15,3% în 2022. Băncile centrale au fost nevoite să își înăsprească politicile monetare în 2023, iar măsurile coordonate au dus la scăderea inflației la o medie de 3,9% un an mai târziu. Această fază de dezinflație a redefinit strategiile de politică monetară și a întărit capacitatea sectorului de a se adapta la presiuni economice.
Reziliența sectorului bancar
În ciuda volatilității economice, băncile din ECE s-au dovedit a fi printre cele mai reziliente din Europa, cu o creștere a depozitelor de 41% în Polonia și 34% în România. Rata creditelor neperformante a scăzut sub 3% în aproape toate piețele. Croația a redus rata de la 7,3% la 2,4%, iar România de la 5% la 2,5%. Aceste rezultate sunt atribuite unei supravegheri prudențiale solide și dezvoltării unei culturi de reglementare sofisticate.
Transformarea digitală și inovația
Transformarea digitală a devenit un pilon central pentru băncile din ECE, cu adoptarea inteligenței artificiale și a soluțiilor de tip cloud hibrid. Eric Cloutier, lider în reglementări financiare la Forvis Mazars, a subliniat că băncile care se adaptează la presiuni de reglementare vor deveni lideri. Securitizarea a evoluat, iar emisiunile anuale au crescut cu aproape 26% între 2020 și 2024, cu o participare activă a băncilor din ECE.
Priorități de supraveghere și provocări viitoare
În 2026, Banca Centrală Europeană va introduce noi teste de stres axate pe riscurile geopolitice, iar riscul climatic devine o parte integrantă a reglementărilor. Principiile ESG sunt acum integrate în gestionarea capitalului, ceea ce reprezintă o provocare pentru băncile din ECE, care trebuie să îmbunătățească reziliența climatică fără a compromite profitabilitatea.
Concluzie
Băncile din ECE au evoluat de la un model axat pe stabilitate la unul de inovare strategică, reușind să transforme provocările de reglementare în oportunități de creștere. În ciuda incertitudinilor geopolitice, băncile din ECE sunt bine poziționate pentru a-și asuma un rol de lider în sistemul financiar european, datorită unei combinații de prudență financiară, agilitate strategică și inovație digitală.
