Fonduri AFIR pentru legume și cartofi epuizate rapid
Fondurile alocate intervenției DR-16 – Investiții în sectorul legumelor și/sau cartofilor au fost complet epuizate înainte de termenul-limită, din cauza numărului foarte mare de cereri depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Potrivit instituției, alocarea a fost insuficientă comparativ cu nevoile reale ale sectorului. Bogdan Chiripuci, manager Politici și Programe pentru Agricultură la Clubul Fermierilor Români, a subliniat că, în cazul cartofului, suma de aproximativ 50 de milioane de euro este mult prea mică pentru a aborda problemele structurale ale acestei culturi.
Cereri depuse și bugetul alocat
Între 19 ianuarie și 2 februarie 2026, au fost depuse online 251 de proiecte, cu o valoare totală de 358,5 milioane de euro. Bugetul total alocat pentru această sesiune a fost de 151,38 milioane de euro, ceea ce înseamnă că solicitările au depășit alocarea cu aproape 240%. Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a menționat că interesul mare pentru aceste fonduri reconfirmă nevoia urgentă de modernizare a fermelor din România.
Închiderea sesiunii și detalii despre componente
Sesiunea DR-16 a fost deschisă pe 19 ianuarie 2026, însă pentru componentele „Legume – ferme individuale” și „Cartof”, sesiunea s-a închis pe 24 ianuarie, după cinci zile, din cauza depășirii plafonului maxim de depunere. La componenta „Legume – ferme individuale”, cu o alocare de 70,38 milioane de euro, au fost depuse 132 de cereri, în valoare totală de 209,44 milioane de euro. În cazul componentei „Cartof”, alocarea de 51 de milioane de euro a fost depășită de 94 de proiecte, însumând cereri de peste 103,57 milioane de euro. Componenta „Forme asociative – legume” a avut un buget de 30 de milioane de euro, cu 25 de proiecte depuse, în valoare totală de 45,48 milioane de euro.
Problemele structurale ale sectorului cartofului
Chiripuci a evidențiat că sectorul cartofului se confruntă cu probleme vechi, ce nu pot fi soluționate cu un buget atât de limitat. Cartoful nu este o cultură unitară, ci se împarte în segmente cu nevoi diferite, iar consumatorii nu sunt familiarizați cu aceste diferențe. De asemenea, lipsa infrastructurii esențiale, precum depozitele și irigațiile, este o problemă majoră. Chiripuci a menționat că, în trecut, cartoful era tratat ca o legumă obișnuită, dar acum beneficiază de o alocare separată, care rămâne insuficientă.
Beneficiarii și eligibilitatea proiectelor
Chiripuci a subliniat că printre beneficiari se numără și firme din alte domenii, nu doar fermieri specializați în cultura cartofului. Proiectele cu punctaje foarte ridicate, între 95 și 100 de puncte, riscă să rămână fără finanțare din cauza lipsei bugetului. A fost solicitat Ministerului Agriculturii suplimentarea bugetului, având în vedere că România depinde de importuri consistente de cartofi.
Schimbările în comportamentul de consum și provocările sectorului legumicol
Comportamentul de consum s-a schimbat, gospodăriile preferând ambalaje mici în locul sacilor de cartofi, ceea ce impune modernizarea infrastructurii logistice. În prezent, România are aproximativ 33.000-35.000 de hectare cultivate cu cartofi, față de 280.000-300.000 de hectare în anii ’90. Chiripuci a afirmat că necesarul intern poate fi acoperit doar prin politici publice adaptate. De asemenea, sectorul legumicol se confruntă cu provocări similare, iar producătorii nu reușesc să asigure necesarul în perioada de iarnă din cauza lipsei capitalului și a accesului dificil la credite bancare.
Concluzie
Interesul record pentru fondurile DR-16 evidențiază o problemă majoră în sectorul agricol românesc: nevoia de investiții este mult mai mare decât fondurile disponibile, ceea ce poate afecta sustenabilitatea producției interne.
