Reuniunea liderilor financiari la Washington
Oficiali de rang înalt din domeniul financiar din întreaga lume se vor reuni la Washington săptămâna viitoare, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat economiei globale un al treilea șoc major, după pandemia de COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, conform Reuters.
Revizuirea previziunilor economice
În ultimele zile, oficiali de la Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială au avertizat că își vor revizui în jos previziunile privind creșterea economică globală, în timp ce previziunile privind inflația vor fi majorate din cauza războiului. Piețele emergente și țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie și de întreruperile în aprovizionare.
Impactul războiului asupra economiei globale
Înainte de izbucnirea războiului din Iran pe 28 februarie, FMI și Banca Mondială se așteptau să îmbunătățească previziunile economice datorită rezistenței economiei globale, chiar și în urma tarifelor vamale impuse de SUA. Războiul din Iran a generat o serie de șocuri care vor afecta creșterea economică și combaterea inflației. Scenariul de bază al Băncii Mondiale indică o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare în 2026, în scădere de la 4% în octombrie, cu posibilitatea de a scădea până la 2,6% dacă războiul continuă.
Previziuni inflaționiste și insecuritate alimentară
Inflația în aceste țări este previzionată să atingă 4,9% în 2026, față de estimarea anterioară de 3%, și ar putea ajunge până la 6,7% în cel mai rău scenariu. FMI a avertizat că aproximativ 45 de milioane de persoane suplimentare s-ar putea confrunta cu insecuritate alimentară acută dacă războiul persistă și continuă să perturbe livrările de îngrășăminte.
Sprijin pentru țările vulnerabile
FMI și Banca Mondială se grăbesc să răspundă la criza actuală și să sprijine țările vulnerabile, având în vedere că nivelurile datoriei publice au atins recorduri. FMI se așteaptă la cereri de sprijin de urgență între 20 și 50 de miliarde de dolari pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Banca Mondială a declarat că ar putea mobiliza aproximativ 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la crize pe termen scurt și până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă va fi necesar.
Provocările economice și apeluri la reformă
Economiștii îndeamnă guvernele să adopte măsuri țintite și temporare pentru a atenua impactul prețurilor mai mari, avertizând că măsurile mai ample ar putea alimenta inflația. Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a subliniat importanța conducerii în gestionarea crizelor, menționând că actuala situație reprezintă un șoc pentru sistem. Țările se confruntă cu provocarea de a crea un echilibru greu între gestionarea inflației și creșterea economică.
Peisajul global și vulnerabilitățile economice
FMI și Banca Mondială operează într-un peisaj global complex, cu tensiuni între SUA și China, cele mai mari economii ale lumii. Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, a subliniat că multe economii emergente au intrat în criză cu o situație mai precară, având vulnerabilități mai mari la datorii și rezerve mai mici. Acest context necesită o regândire a modului în care FMI sprijină țările vulnerabile, cu un accent pe reforme ambițioase și accesibilitate crescută la fonduri.
Concluzie
Reuniunea liderilor financiari va aborda provocările economice globale actuale și va căuta soluții pentru sprijinirea țărilor afectate de crizele recente, având în vedere impactul semnificativ al războiului din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale.
