Reducerea fluxului de gaze către Ungaria
Tranzitul de gaze către Ungaria a suferit o scădere bruscă, ajungând la 3,8 milioane de metri cubi pe zi, față de 7-7,2 milioane de metri cubi anterior. Această reducere se produce în ciuda menținerii importurilor constante de 13 milioane de metri cubi de gaze în România, iar exporturile către Republica Moldova rămân stabile la 2,9 milioane de metri cubi.
Contextul tranzitului de gaze
Gazele care tranzitau prin România către Ungaria erau, în principal, de origine rusă, esențiale pentru consumul intern al Ungariei. Aceste gaze erau furnizate printr-o rută ce include Turcia și Bulgaria, bifurcându-se ulterior către România și Serbia. Ungaria, dependentă de aceste gaze, se confruntă cu presiuni externe din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite pentru a reduce importurile de gaze rusești.
Explicații pentru reducerea tranzitului
Scăderea tranzitului ar putea fi influențată de situația internă a Ungariei, care, deși are un grad de umplere a depozitelor de doar 72%, nu poate renunța la gazul rusesc din lipsa unor alternative viabile. De asemenea, există posibilitatea ca o parte din importuri să fi fost redirecționate prin Serbia, care nu este supusă acelorași presiuni din partea Bruxelles-ului.
Producția internă de gaze în România
Producția de gaze din România rămâne constantă, la aproximativ 24 de milioane de metri cubi pe zi. În perspectiva sezonului rece, România se bazează pe această producție, pe extracția din depozite și pe importuri, proporțiile fiind, de obicei, de 40% producție internă, 40% din depozite și 20% importuri. În condiții extreme de ger, importurile pot acoperi până la 30% din consum.
Concluzie
Reducerea bruscă a tranzitului de gaze către Ungaria evidențiază problemele de dependență energetică ale acestei țări și presiunile externe ce pot influența livrările de gaze în regiune, având implicații semnificative pentru securitatea energetică europeană.
