Scăderea climatului de afaceri și reducerea cheltuielilor
Conform ultimului sondaj realizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), aproximativ 83% dintre companii iau în considerare reducerea costurilor, iar doar 16% intenționează să își mărească echipele. Aceasta reprezintă cea mai mică intenție de extindere de la pandemia COVID-19. În ceea ce privește percepția asupra climatului de afaceri, 68% dintre respondenți consideră că acesta s-a deteriorat, însă cifra reprezintă o ușoară îmbunătățire de 4 puncte procentuale față de ediția de primăvară a Business Sentiment Index (BSI).
Rezultatele Business Sentiment Index
Rezultatele BSI din octombrie 2023 subliniază necesitatea urgentă ca România să îmbunătățească predictibilitatea legislativă și să reducă presiunile fiscale, prin eliminarea măsurilor precum impozitarea cifrei de afaceri, pentru a recâștiga încrederea investitorilor. Sentimentul investitorilor rămâne rezervat, multe companii amânând alocarea de noi resurse de capital până la apariția unor semnale mai clare privind direcția economică și stabilitatea reglementărilor din România.
Perspective de investiții
Doar 25% dintre companii intenționează să crească investițiile de capital în următoarele 12 luni, ceea ce reprezintă o scădere de 10% față de ediția de primăvară și cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimul deceniu. În același timp, 49% vor menține nivelurile actuale de investiții, iar 26% intenționează să le reducă.
Așteptări privind veniturile
Numai 46% dintre respondenți se așteaptă la o creștere a veniturilor din operațiunile din România în 2026, în scădere față de 55% în ediția anterioară. Deși această evoluție indică o tendință descendentă, reflectă totuși o perspectivă relativ pozitivă asupra potențialului pieței din România, mai ales în comparație cu așteptările mai rezervate din alte piețe regionale.
Percepția pieței
Pe piața internă, 40% anticipează creșterea, iar 47% se așteaptă la stagnare. Așteptările privind exporturile sunt mai modeste, doar 29% prognozând o creștere și 62% așteptându-se la stagnare.
Competitivitate
România este percepută ca fiind necompetitivă în mai multe domenii: birocrație (78%), povara de reglementare (78%), transparența și consecvența aplicării politicilor (73%), povara fiscală (58%) și infrastructură (53%). Disponibilitatea forței de muncă adecvate este singurul domeniu considerat competitiv (64%).
Managementul costurilor și planurile forței de muncă
83% dintre companii iau în considerare reducerea costurilor, iar doar 16% intenționează să își mărească echipele, marcând cea mai mică intenție de extindere de la pandemia COVID-19.
Predictibilitate legislativă
69% dintre membrii FIC consideră mediul legislativ mai puțin previzibil, în timp ce 9% consideră că este mai previzibil, o schimbare modestă, dar pozitivă în comparație cu ultimele patru ediții.
Provocări
Principalele preocupări rămân incertitudinea legislativă (76%), inflația și ratele dobânzilor (70%) și impozitarea (65%). Instabilitatea politică este menționată de 58% dintre respondenți ca un obstacol major în planificarea afacerilor și a investițiilor.
Impactul măsurilor fiscale
Pachetele fiscale recente au crescut impozitarea, au adăugat complexitate conformării și au introdus modificări legislative frecvente. Aceste măsuri au crescut costurile operaționale, au redus profitabilitatea și cererea, forțând companiile să acorde prioritate lichidităților și să amâne proiectele de creștere pe termen lung.
Avantaje
În ciuda provocărilor, companiile identifică potențial de creștere în exporturi și în extinderea pieței, dezvoltarea și tranziția sectorului energetic, agricultură și apărare. Eficiența operațională și serviciile orientate către client, inclusiv reducerea costurilor, procesele de restructurare și soluțiile inovatoare, se regăsesc printre principalele avantaje menționate. Acestea reflectă o orientare clară către reziliență și adaptabilitate prin inovație.
Concluzie
În concluzie, climatul de afaceri din România se află într-o perioadă de ajustare, cu investitorii manifestând rezerve și planificând reduceri de cheltuieli, ceea ce subliniază necesitatea unor reforme legislative și fiscale pentru a restabili încrederea în mediul economic.
