Presiuni asupra datoriilor publice și bugetului României
Economistul Ionuț Dumitru a subliniat că, în ciuda reducerii deficitului bugetar în anul precedent, presiunea asupra datoriilor publice rămâne ridicată, iar spațiul fiscal al României este aproape inexistent. Veniturile din taxe reprezintă doar 28% din PIB, iar cheltuielile obligatorii consumă aproape integral acest procent, ceea ce face ca bugetul să fie vulnerabil.
Contextul politic și cerințele UDMR
Declarațiile lui Dumitru vin în contextul cererii UDMR de a permite autorităților locale să reducă taxele majorate la începutul anului și să reintroducă facilități fiscale pentru persoanele vulnerabile. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că o revenire asupra majorărilor nu ar fi un semn de slăbiciune, ci de maturitate. El a subliniat că presiunea asupra cetățenilor este foarte mare, având în vedere inflația de aproape 10% din anul precedent.
Decizii politice și impactul asupra primăriilor
Consilierul premierului, Ionuț Dumitru, a explicat că deciziile privind reducerea taxelor locale depind de voința politică a coaliției, menționând că toate partidele au votat pentru creșterile de taxe. Acesta a adăugat că impozitele locale pe proprietate au crescut foarte puțin în ultimul deceniu, în ciuda angajamentelor asumate prin PNRR.
Dumitru a avertizat că reducerea taxelor locale ar putea afecta funcționarea primăriilor, în special a celor mici și mijlocii, care depind în mare măsură de transferurile de la bugetul de stat, având resurse locale limitate.
Deficitul bugetar și datoria publică
România plătește aproximativ 18 lei din fiecare 100 de lei cheltuiți pentru dobânzi, iar Ionuț Dumitru a evidențiat că situația este și mai gravă, cu circa 30% din cheltuieli finanțate din taxe și impozite. Anul trecut, deficitul bugetar a fost redus la 7,7% din PIB, dar presiunea rămâne mare, cu prognoze de deficite de 6-7% pentru anul curent și 5-6% pentru anul viitor.
Cheltuieli sociale și provocări bugetare
Dumitru a explicat că România încasează doar 28% din PIB din taxe și impozite, cea mai mică pondere din Europa. Din această sumă, 11% este alocat salariilor în sectorul public și 11-12% pentru asistența socială, ceea ce înseamnă că aproape 90% din venituri sunt consumate pe cheltuieli sociale și dobânzi. Acesta a subliniat că presiunile asupra bugetului sunt amplificate de obligațiile de creștere a cheltuielilor de apărare și de reducerea deficitului bugetar.
Concluzie
În concluzie, România se confruntă cu o situație fiscală complexă; datoriile publice și presiunea asupra bugetului rămân ridicate, ceea ce necesită măsuri eficiente de gestionare a cheltuielilor și a veniturilor pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
