România a pierdut fonduri importante pentru mediu din PNRR
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că România a pierdut peste 2 miliarde de euro din cele 3,6 miliarde de euro alocate inițial de Comisia Europeană pentru proiectele de mediu din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În prezent, țara dispune de doar 1,35 miliarde de euro pentru aceste proiecte.
Proiectele blocate și soluțiile propuse
Buzoianu a explicat că proiectele care nu au avansat vor fi mutate pe finanțare prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) pentru a putea fi salvate și finalizate. Conform analizei realizate, proiectele cu un stadiu de implementare de peste 30% la data de 19 august vor rămâne în PNRR, în timp ce cele cu un stadiu între 0% și 30% vor fi transferate la AFM.
Ministra a subliniat că Guvernul a adoptat două memorandumuri cheie pentru a aborda această problemă. Aproape o treime din proiecte erau aproape de 0% implementare, riscând astfel tăierea finanțării. Negocierile cu Comisia Europeană au fost finalizate, iar proiectele neimplementate la 19 august nu mai pot continua din lipsă de finanțare.
Proiectele viabile și investițiile salvate
Proiectele viabile, care au depășit 30% implementare, continuă să beneficieze de finanțare prin PNRR. Acestea includ inițiative importante precum apă, canalizare, centre de aport voluntar și fabrici de reciclare, esențiale pentru atingerea țintelor Uniunii Europene și evitarea procedurilor de infringement.
Buzoianu a adăugat că, la componenta de apă, România are 318 contracte semnate, dintre care 123 vor rămâne în PNRR, reprezentând 33% din valoarea totală a proiectelor. Totodată, 120 de proiecte, în valoare de 2,456 miliarde de euro, vor fi mutate pe AFM, iar 71 de contracte vor fi denunțate din cauza lipsei de avansare.
Impactul asupra programelor de mediu
Pe componenta de păduri, din 1.381 de proiecte, 1.038 vor rămâne în PNRR, iar 38 vor fi denunțate din cauza neimplementării plantărilor. Buzoianu a subliniat importanța de a încheia noi contracte pentru a atinge obiectivele de mediu stabilite.
În concluzie, modul în care România va gestiona aceste fonduri și proiecte va avea un impact semnificativ asupra dezvoltării durabile și a respectării angajamentelor internaționale în domeniul mediului.
