Deficitul nu mai poate achiziționa prosperitatea economică
În ultimele două decenii, România a realizat o convergență remarcabilă a veniturilor, susținută de integrarea europeană. Cu toate acestea, rapoartele Băncii Mondiale indică faptul că acest progres a fost însoțit de dezechilibre macroeconomice tot mai pronunțate și de disparități regionale vizibile. Trecerea de la categoria de venit mediu la venit ridicat nu este automată și nici garantată. Ministerul Finanțelor subliniază că ritmul de creștere de 0,6% înregistrat în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului au ridicat semne legitime de întrebare.
Ministrul Finanțelor a afirmat că România nu traversează o criză, ci se află într-o schimbare deliberată de paradigmă. Modelul de creștere bazat pe consum alimentat de deficite fiscale externe a fost o iluzie a prosperității, erodând fundamentele economice. Corecția acestei direcții vine cu costuri de tranziție, întrucât creșterea economică în Europa nu mai poate fi cumpărată cu deficit, ci trebuie câștigată prin productivitate.
Consolidarea fiscală și obiectivele pe termen mediu
Consolidarea fiscală implementată în 2025 și 2026 este considerată cea mai ambițioasă din istoria postaderării României. La sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar cash a scăzut la 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4%, ceea ce reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de 2024. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 0,6% din PIB, în timp ce investițiile publice au fost protejate.
Ministrul a subliniat că nu s-a sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul și că se estimează o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul anului, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu. Consolidarea fiscală este văzută ca un mijloc de a construi un model de creștere bazat pe competitivitate și producție.
Pachetul de relansare economică
Printre elementele din pachetul de relansare economică se numără un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, prin granturi, credite fiscale și garanții de stat. Anvelopa totală pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, canalizată către șapte sectoare prioritare, inclusiv materii prime critice și noi tehnologii. De asemenea, sprijinul pentru inovare a fost actualizat, incluzând un credit fiscal de 10% pentru cercetare și dezvoltare.
Ministrul a menționat și schema de Hub România, care sprijină IMM-urile inovatoare cu granturi și deduceri de până la 200% pentru active în tehnologii de frontieră. Printre măsurile recente se numără amortizarea superaccelerată de 65% pentru activele achiziționate în 2026 și un impozit unic de 1% pentru microîntreprinderi.
Priorități strategice pentru creșterea competitivității
Strategia României se bazează pe trei priorități: prioritizarea investițiilor în detrimentul cheltuielilor curente, maximizarea absorbției fondurilor europene și reforme structurale pentru creșterea competitivității. Ministerul Finanțelor subliniază că România nu este doar un beneficiar al solidarității europene, ci un contributor activ la competitivitatea europeană datorită industriei IT și capitalului uman.
Ministrul a subliniat importanța accesului la finanțare și a implicării băncilor de stat în susținerea proiectelor cu valoare adăugată. Un element esențial este dezvoltarea pieței de capital locale și pregătirea proiectelor în parteneriat public-privat.
Concluzie
Această abordare vizează nu doar integrarea României în grupul țărilor cu venituri ridicate, ci și contribuția la o Europă mai competitivă și rezilientă, în contextul provocărilor geopolitice și economice curente.
