Deficitul nu mai poate achiziționa prosperitatea economică
În ultimele două decenii, România a înregistrat o convergență semnificativă a veniturilor, susținută de integrarea europeană, însă Banca Mondială subliniază că acest progres a venit cu dezechilibre macroeconomice și disparități regionale tot mai evidente. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că tranziția de la venitul mediu la venitul ridicat nu este automată sau garantată, având în vedere creșterea modestă de 0,6% înregistrată în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului.
Schimbarea de Paradigmă
Ministrul a afirmat că actuala situație economică a României nu este o criză, ci o consecință a unei schimbări deliberate de paradigmă. Modelul anterior de creștere a fost bazat pe consum alimentat de deficite fiscale externe, ceea ce a dus la o iluzie a prosperității, erodând fundamentele economice. Corectarea acestui model este în curs, dar vine cu costuri de tranziție.
Consolidarea Fiscală
În perioada 2025-2026, eforturile de consolidare fiscală sunt cele mai ambițioase de la aderarea României la Uniunea Europeană. La sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar cash a scăzut la 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4%, ceea ce reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de 2024. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 0,6% din PIB, iar investițiile publice au fost protejate.
Modelul de Creștere
Ministrul a subliniat că consolidarea fiscală este un mijloc, nu un scop. Provocarea actuală este construirea unui model de creștere bazat pe competitivitate și producție, nu pe deficit. Pachetul de relansare economică adoptat recent conține măsuri esențiale pentru a sprijini acest nou model.
Instrumente pentru Investiții Strategice
România va beneficia pentru prima dată de un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale și garanții de stat. Pachetul total pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, având ca scop sprijinirea a șapte sectoare prioritare, inclusiv tehnologiile critice și cercetarea.
Sprijin pentru Inovare
Sprijinul pentru inovare a fost actualizat, incluzând un credit fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare, care reduce obligațiile fiscale. De asemenea, schema Hub România oferă granturi și deduceri pentru IMM-urile inovatoare în domeniul tehnologiilor avansate.
Digitalizarea și Finanțarea
Ministrul a menționat importanța digitalizării fiscale ca parte a politicii macroeconomice, care va întări conformarea fiscală și va crea un ecosistem digital robust. De asemenea, au fost introduse măsuri precum amortizarea superaccelerată de 65% pentru activele achiziționate în 2026 și un impozit unic de 1% pentru microîntreprinderi.
Agenda de Reformă
Agenda de reformă a României se aliniază cu dezbaterile europene, abordând deficitul de inovare și dependențele strategice din aprovizionarea cu resurse critice. Ministrul a pledat pentru finalizarea Uniunii Piețelor de Capital și pentru un cadru european mai puternic care să susțină competitivitatea.
Concluzie
România își propune să devină un contributor semnificativ la o Europă mai competitivă și rezilientă, prioritizând investițiile și reformele structurale pentru a face economia mai adaptabilă și mai puternică în fața provocărilor globale.
