Deficit bugetar și evoluții economice în România
România a înregistrat în primele 11 luni ale anului 2025 un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2024, când deficitul era de 7,15% din PIB.
Factorii care influențează reducerea deficitului
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a explicat că reducerea deficitului a fost influențată semnificativ de inflație și de creșterea impozitelor, nu de o corecție structurală a cheltuielilor publice. Inflația, care a atins aproximativ 10% în 2025, a avut un impact direct asupra veniturilor statului. De exemplu, creșterea valorii veniturilor populației și ale companiilor a dus la încasări mai mari pentru guvern, chiar și fără o creștere reală a consumului.
Venituri bugetare în creștere
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 13%, ajungând la 591,91 miliarde de lei în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 19,4%, ajungând la 53,43 miliarde de lei. Această evoluție depășește rata de creștere a salariilor din economie, care a fost de aproximativ 4%, ceea ce sugerează un efect al eliminării unor facilități fiscale. De asemenea, impozitul pe profit a crescut cu 14,2%, până la 39,30 miliarde de lei, datorită inflației și reducerii facilităților fiscale.
Încasările din TVA și consumul
Încasările nete din TVA au totalizat 120,59 miliarde de lei, în creștere cu 11,1% față de 2024. Codirlașu a menționat că această creștere este modestă în raport cu inflația, având în vedere că, în teorie, ar fi trebuit să fie de aproximativ 10%. Scăderea consumului a fost un factor important, astfel încât, deși TVA-ul a fost aplicat la prețuri mai mari, volumul consumului a fost mai mic.
Cheltuieli bugetare și disciplină fiscală
Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 9,9%, atingând 713,68 miliarde de lei, în linie cu inflația. Cheltuielile de personal au crescut cu doar 4,1%, sub rata inflației, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au avansat cu 4,7%. Codirlașu a subliniat că, în comparație cu anii anteriori, a existat o disciplină bugetară relativă, având în vedere că deficitul bugetar acumulat în trecut a fost generat în principal de indisciplina în cheltuieli.
Reducerea subvențiilor și impactul acestora
Reducerea subvențiilor, în special în sectorul energetic, a fost un alt factor important în ajustarea bugetară. Deși suportul pentru consumatori a fost diminuat, prețurile ridicate la electricitate au permis statului să încaseze TVA, impozit pe profit și taxe suplimentare pe energie, generând venituri constante din acest sector.
Proiecții și concluzii
Adrian Codirlașu a menționat că rezultatul final al deficitului bugetar pe 2025 depinde de evoluția cheltuielilor din luna decembrie, o perioadă în care statul cheltuie cel mai mult. Dacă guvernul va menține cheltuielile sub control, deficitul ar putea fi mai mic decât cel prognozat.
În concluzie, deși deficitul bugetar al României a scăzut, provocările economice persistă, iar sustenabilitatea acestuia depinde de gestionarea prudentă a cheltuielilor pe termen lung.
