Inflația în decembrie 2025
Inflația anuală a stagnat în decembrie 2025 la 9,7%, în timp ce inflația CORE2 ajustată, care exclude prețurile volatile, a crescut la 8,5% (față de 8,4% în noiembrie), semnalând presiuni inflaționiste persistente din partea cererii interne.
Scumpirile lunare
În decembrie, grupurile de produse care au înregistrat cele mai mari scumpiri au fost alimentele și serviciile, cu creșteri peste inflația lunară de 0,22%. Printre produsele alimentare care s-au scumpit se numără ouăle, cafeaua, fructele proaspete, uleiul de gătit și conservele de legume. La capitolul servicii, scumpiri semnificative au fost observate la transporturile aeriene, transportul CFR, reparațiile auto și electronice, îngrijirea medicală și igiena cosmetică.
Prețurile gazelor naturale și combustibililor
Prețul gazelor naturale a crescut cu 2,1%, dar acest impact a fost contrabalansat de o scădere a prețului combustibililor cu 1,3%, având în vedere că ponderea combustibililor în coșul de consum este de aproape trei ori mai mare decât cea a gazelor naturale.
Determinantele creșterii inflației
În ultimele 12 luni, principalii factori care au contribuit la creșterea inflației anuale au fost energia electrică, carnea și preparatele din carne, produsele de morărit și panificație, tutunul și produsele lactate.
Previziuni pentru 2026
Economiștii de la Libra Bank estimează că inflația anuală va rămâne mult peste limita superioară a intervalului țintit de BNR (2,5% + 1 pp) în 2026, din cauza presiunilor suplimentare asupra prețurilor de consum, cum ar fi creșterile accizelor pentru carburanți, tutun și alcool începând cu 1 ianuarie, și ridicarea plafonului la prețul gazelor naturale din 1 aprilie 2026.
Impactul cererii și prognoze
Slăbirea cererii, evidențiată prin contracția vânzărilor cu amănuntul din august și scăderea puterii de cumpărare (salariul mediu anual real a intrat în teritoriu negativ din iulie 2025), ar putea tempera parțial creșterea prețurilor. Totuși, impactul ar putea fi limitat, având în vedere deficitul cronic de cerere-ofertă și un deficit bugetar semnificativ, în timp ce cererea pentru bunurile de bază va rămâne inelastică.
Inflația anuală este așteptată să înceapă să decelereze semnificativ începând din iulie-august, datorită efectului de bază la energia electrică și TVA, cu o estimare a nivelului inflației de 4,5% la sfârșitul anului. Se preconizează menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual în prima jumătate a anului, urmată de o posibilă reducere de 0,5 puncte procentuale în ultimele luni ale anului 2026.
Concluzie
Inflația ridicată și presiunile asupra prețurilor de consum continuă să afecteze economia românească, având implicații semnificative asupra puterii de cumpărare și stabilității economice pe termen lung.
